GEORGE ENESCU

1881 19.08. George Enescu se naste în satul Liveni-Vîrnav din nordestul României ca ultimul si singurul copil, ce va supravietui, al unui administrator de mosii si al unei învãtãtoare. În 1884 familia se va muta la Cracalia.

1885 Primeste cele dintîi instructiuni de vioarã din partea unui lãutar tigan, urmate de prime lectii serioase la Botosani.

1888 Enescu îsi începe studiile la Conservatorul din Viena. Începînd din 1889 va locui la profesorul sãu, Josef Hellmesberger jr. (concertmaistru al Filarmonicii din Viena si unul dintre cei mai celebri virtuozi al acelor timpuri).  Studiazã cu Hellmesberger (vioarã), Robert Fuchs (armonie) si Johann Nepomuk Fuchs (contrapunct).

1893 15.07. Îsi terminã studiile la Conservatorul din Viena obtinînd medalia de aur.  Prime aparitii în public la Sala Bösendorfer cu Fantezia lui Faust de Sarasate si la Musikvereinssaal cu Concertul de vioarã de Mendelssohn.

1895 Enescu îsi continuã studiile la Conservatorul din Paris, unde devine mai întîi student al clasei de compozitie a lui Jules Massenet, mai apoi continuînd cu Gabriel Fauré, în timp ce învatã contrapunct la André Gédalge. Colegii sãi de clasã la Fauré sunt - printre altii - Maurice Ravel si Charles Koechlin.

1898 06.02. Poema Românã, op. 1 a lui Enescu, este interpretatã pentru prima oarã la Paris în cadrul Concertelor Colonne, devenind imediat un mare succes. 01.03. Enescu apare pentru prima datã în calitate de dirijor la Ateneul Român din Bucuresti, prezentîndu-si propria Poemã Românã. Acelasi an îi oferã si punctul de plecare a carierei sale extraordinare de violonist, care îl va purta peste tot prin Europa si America.

1899 24.07. Îsi terminã si studiile de vioarã la Conservatorul din Paris, obtinînd din nou premiul întîi, care îi oferã de aceastã datã o vioarã Bernardel. 30.12. Enesco îl întîlneste la Berlin pe Joseph Joachim, presedintele faimoasei Hochschule der Künste.

1904 Enescu devine membru al juriului Conservatorului din Paris si compune mai multe piese destinate examenelor si concursurilor acestei institutii (d.ex. Cantabile e presto, Concertstück).

1914 14.12. Enescu dirijeazã prima auditie integralã a Sinfoniei a 9-a de Beethoven în România la Ateneul din Bucuresti.  Este deja unul dintre cei mai vestiti muzicieni europeni.

1915 Enescu initiiazã campania pentru fondarea Operei Române din Bucuresti si începe sã adune bani pentru a finanta o orgã în sala de concerte a Ateneului; contribuie el însusi la ambele proiecte cu sume considerabile.  Înfiinteazã o serie de concerte pentru a prezenta marele repertoriu international publicului românesc.

1916 Enescu este ales membru onorific al Academiei Române (va devine membru activ cu toate drepturile în 1933). Cînd curtea regalã si guvernul pleacã în exil la Iasi în urma evenimentelor primului rãzboi mondial, primele schite din Oedipe pleacã pentru motive de sigurantã la Moscova împreunã cu tezaurul national al României, de unde nu vor fi recuperate decît cu aproape o decadã mai tîrziu.

1917 Enescu fondeazã o orchestrã filarmonicã la Iasi, a cãrei membri sunt atît muzicieni localnici cît si refugiati.  Concertele orchestrei si recitalurile lui Enescu în sãlile de concerte si în spitale devin o importantã manifestatie de rezistentã din viata orasului supus exilului si al strategiei politicienilor români.

1920 Enescu este ales presedinte a noii Uniuni a Compozitorilor Români.

1921 05.02. Cvintetul cu pian nr. 1 de Enescu este cîntat pentru întîia oarã la Lausanne cu compozitorul la violã. 08.12. Operã Româna îsi deschide portile cu o primã auditie a spectacolului Lohengrin sub bagheta lui Enescu.

1927 Enescu devine profesorul de vioarã a lui Yehudi Menuhin.

1929 18.05. Enescu este ales membru corespondant al Academiei de Bele Arte al Intitutului Frantei.

1936 13.03. Premierã mondialã a operei Oedipe de Enescu la Grand Opéra din Paris sub bagheta lui Philippe Gaubert. 31.03. Enescu este numit comandor al Legiunii de Onoare franceze.

1939 Enescu se cãsãtoreste la Bucuresti cu Maria Cantacuzino-Rosetti.

1946 Enescu pãrãseste România pentru un turneu în Statele Unite. La întoarcerea în Europa decide sã se stabileascã la Paris. Cu toate cã nu se va pronunta niciodatã împotriva tãrii sale de bastinã, plecarea sa este în general privitã ca un sem de protest împotriva regimului comunist nou instalat la Bucuresti.

1948 Enescu dã cursuri la Mannes School of Music din New York.

1951 În cadrul emisiunilor lui Bernard Gavoty pentru Radiodifuziunea Francezã, Enescu acordã jurnalistului o serie de convorbiri. Enescu le va reevalua mai tîrziu, permitîndu-i lui Gavoty sã le publice în formã de carte sub titlul Amintirile lui George Enescu.

1952 Cursuri de mãiestrie pentru vioarã l Bryanstone în SUA si la Siena în Italia, ce vor continua pînã în 1954.

1955 05.05.Enescu moare în primele ore ale diminetii în suita sa la hotelul Atala din Paris. Mormîntul lui se gãseste la Paris în cimitirul Père Lachaise.

ANIVERSARI CULTURALE AUGUST

-  2 august  - 120 de ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului român Mihail Jora (2 august 1891 – 10 mai 1971)

- 9 august  - Ziua Internationala a Popoarelor indigene

- 10 august   -  90 de ani de la nasterea lui  Ion Negoiţescu (10 august 1921 – 6 februarie 1993)
-  18 august  - 50 de ani de la moartea scriitorului Ion Barbu (18 martie 1895 – 11 august 1961)
-  12 august -  Ziua Internationala a Tineretului
-  19 august  -130 de ani de la naşterea compozitorului George Enescu (19 august 1881 – 4 mai 1955),
-  22 august - 30 de ani de la moartea scriitorului Saşa Pană (8 august 1902 – 22 august 1981)
200 de ani de la naşterea poetului, romancierului  şi pictorului  francez,  Théophile Gautier (30 august 1811 – 23 octombrie 1872)

Ernest HEMINGWAY

50 de ani de la moarte

Date biografice: n. 21.07.1889, Oak Park, Illinois - m. 02.07.1961, Ketchum, Idaho.

Nuvelist, romancier, ziarist american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Ernest Hemingway s-a născut într-o familie de intelectuali şi a dus încă din adolescenţă o viaţă agitată. Nu împlinise 19 ani când s-a înrolat ca şofer de ambulanţă pe frontul italian, fiind şi rănit. Întors în  ţară  îşi începe cariera de jurnalist, din 1922, stabilit la Paris, devenind corespondentul pentru  Europa al ziarului  Toronto Star. Aici cunoaşte multe din marile personalităţi culturale ale epocii, între alţii pe Gertrude Stein, Ezra Pound, James Joyce, Pablo Picasso, Juan Miro. Calătoreşte mult, îşi publică cele mai importante cărţi, participă în calitate de corespondent la Războiul Civil din Spania. În 1939 se întoarce în ţară, dar iernile şi le petrece în Cuba, o  ţară pe care a iubit-o enorm. Participă la al Doilea Război Mondial şi este decorat.

Continuă  să scrie; în 1952 îi apare Bătrânul  şi Marea, capodopera lui, roman pentru care a  şi primit Premiul Nobel în 1954. Din păcate, sănătatea i se deteriorează treptat, accesele de paranoie devin tot mai frecvente ca  şi puseurile de hipertensiune. Recalcitrant la indicaţiile medicale şi pe fondul unei depresii profunde îşi pune capăt zilelor în zorii zilei de 2 iulie 1961 pe veranda locuinţei sale din Ketchum, Idaho.

Scriitor marcant al perioadei interbelice, reprezentant al  generaţiei pierdute, alături de Scott Fitzgerald şi Dos Passos, Hemingway a revitalizat proza secolului XX prin maniera directă, simplă de a scrie, apropiată de jurnalism. Succesul lui se bazează pe veridicitatea personajelor sale, descrise cu o mare economie de mijloace  stilistice, într-un limbaj colocvial tributar jurnalismului. Oameni obişnuiţi care puşi în situaţii limită  îşi descoperă dimensiuni nebănuite, gustul riscului şi capacitatea de a-şi învinge propriile eşecuri.

Opera (selecţie):    

·        Trei povestiri şi 10 poeme (1923);

·        În timpul nostru (povestiri, 1925);

·        Torentele primăverii  (roman, 1926);

·        Fiesta  (1926);

·        Bărbaţi fără femei  (povestiri, 1927);

·        Moartea după-amiază (1932);

·        Câştigătorul nu ia nimic (1933);

·        Colinele verzi ale Africii (roman, 1935);

·        A  avea şi a nu avea  (1937);

·        Pentru cine bat clopotele  (1940);

·        Dincolo de râu  şi între copaci  (roman, 1950);

·        Bătrânul şi marea (1952).

ANIVERSARI CULTURALE IULIE

1 iulie

·        Ziua Mondială a Arhitecturii

·        130 de ani de la apariţia la Iaşi a primului număr al revistei literare  şi  ştiinţifice Contemporanul (01.07.1881)

·        Ion POP, scriitor, critic şi istoric literar clujean - 70 de ani (01.07.1941)

2 iulie

·        85 de ani de la naşterea prozatorului  şi publicistului  Octavian PALER (02.07.1926-07.05.2007)

·        50 de ani de la moartea  prozatorului american  Ernest HEMINGWAY, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1954 (21.07.1899-02.07.1961)

4 iulie

·        Ziua Proclamării Independenţei Statelor Unite ale Americii (1776)

·        Ziua Crucii Roşii Române

10 iulie

·        140 de ani de la naşterea prozatorului  şi esteticianului francez  Marcel PROUST(10.07.1871-18.11.1922)

15 iulie

·        170 de ani de la moartea poetului romantic  şi prozatorului rus Mihail LERMONTOV (03.10.1814-15.07.1841) 

18 iulie

·        200 de ani de la naşterea scriitorului englez  William MakepeaceTHACKERAY

(18.07.1811-24.12.1863) 

20 iulie

·        Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

·        Ziua Mondială a Şahului

21 iulie

190 de ani de la naşterea poetului, prozatorului, dramaturgului Vasile ALECSANDRI

(21.07.1821-22.08.1890)

22 iulie

·        100 de ani de la naşterea criticului, istoricului literar  şi publicistului George IVAŞCU(22.07.1911-21.06.1988)

26 iulie

·        155 de ani de la naşterea dramaturgului irlandez  George Bernard SHAW, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul (26.07.1856-02.11.1950)

29 iulie

·        Ziua Imnului Naţional al României

·        155 de ani de la moartea compozitorului  şi pianistului german  Robert SCHUMANN(08.06.1810-29.07.1856) 

30 iulie

·        500 de ani de la naşterea pictorului, arhitectului  şi istoricului de artă  Italian  Giorgio VASARI (30.07.1511-27.06.1574)

IUNIE

1 iunie -   Ziua Internaţională a copilului

  -  55  de ani de la naşterea poetului şi prozatorului Mircea Cărtărescu (01.06. 1956)

2 iunie – 195 de ani de la naşterea scriitorului, publicistului, academician şi om politic

     Constantin Rosetti

4 iunie -  50 de ani de la moartea istoricului de teartru, filozof si scriitor Alice Voinescu

5 iunie – 140 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga, istoric, scriitor, om politic, prim ministru

     al României, publicist şi academicican(1871 – 1940).

  -  Ziua Mondială a Protecţiei Mediului Înconjurător.

  -  Ziua Geografiei în România

  -  Ziua Naţională a Învăţătorului

7 iunie -  125 de ani de la naşterea inventatorului Henri Coandă (07.06. 1886- 25. 11. 1972)

8 iunie -  135 de ani de la moartea scriitoarei franceze George Sand (01.07 1804 -08.06 1876)

              -  85 de ani de la naşterea compozitorului Anatol Vieru

  -    Ziuna Mondială a Oceanelor

10 iunie -   175 de ani de la moartea fizicianului francez André M. Ampčre (20.01 1775 –

        10.06.1836)

    -  175 de ani de la moartea fizicianului şii matematicianului francez Andre-Marie  

       Ampére (1775 – 1836)

    - Ziua Paraşutiştilor Militari  Români,

12 iunie – 95 de ani de la naşterea lui Alexandru Balaci, critic şi istoric literar, italienist şi 

       academician

13 iunie – 100 de ani de la naşterea fizicianului american Luis Walter Alvarez , laureat Nobel

       (1911 – 1988)

14 iunie -  200 de ani de la naşterea scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe (1811-1896

              - 100 de ani de la moartea lui Johan Svendsen (1840 – 1911)  

              -  25 de ani de la moartea scriitorului argentinian Jorge Luis Borges (1899 – 1986)

15 iunie – 122 de ani de la moartea scriitorului Mihai Eminescu (1850 – 1889)

                - 100 de ani de la naşterea pictorului Viorel Huşi (1911 – 1972)

18 iunie – 75 de ani de la moartea scriitorului rus Maxim Gorki (1868 – 1932)

20 iunie  -  120 de ani de la moartea istoricului, omului politic, prim ministru al României,

                  publicist şi academician Mihail  Kogălniceanu (06.09. 1817 - 20.06 1891)

21 iunie – 125 de ani de la naşterea poetului Horia Furtună(1886 – 1952)

     - Ziua Muzicii Europene

22 iunie – 65 de ani de la moartea academicianului, filolog şi lingvist Alexe Procopovici (    

                 1884 – 1946)

24 iunie  -  100 de ani de la naşterea prozatorului şi eseistului argentinian Ernesto Sabato

        (24.06.1911)       

     -  Ziua  avocatului român

26 iunie – 75 de ani de la moartea prozatorului şi om politic Constantin Stere.

     -  Ziua Internaţională contra abuzului şi traficului de droguri

     -  Ziua drapelului naţional român.

27 iunie  -  75 de ani de la naşterea criticului, istoricului literar şi eseistului Sergiu Pavel Dan

       (27.06. 1936)

     -  Ziua Internatională a pescuitului

28 iunie – 95 de ani de la moartea pictorului Ştefan Luchian (1868 – 1916)

29 iunie – Ziua Dunării

29 – 30 iunie – 490 de ani de la redactarea primului document care s-a păstrat în limba română – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung