ION HELIADE RĂDULESCU

ION HELIADE RADULESCU  s-a nascut in data de 6 Ianuarie 1802 la Targoviste fiind fiul lui Ilie Rădulescu şi al Eufrosinei Danielopol.A fost scriitor, filolog si îndrumator cultural, membru fondator al Academiei Romane si primul presedinte al Academiei Romane.

A urmat Scoala greceasca de la Schitu Magureanu apoi la Colegiul Sf. Sava, ajutându-l pe Gh. Lazar si devenind dupa retragerea acestuia un succesor de baza. Va preda aici româna si matematica. Publica la Sibiu Gramatica Româneasca (1828). Înfiinteaza primul ziar Curierul românesc (1829), urmat de suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837). În 1836, îsi aduna productia literara în volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie. Participa la pregatirea Revolutiei de la 1848, redacteaza proclamatia ce s-a citit la Izlaz, e membru al guvernului provizoriu si e silit a se expatria, traind 10 ani departe de tara la Paris, Constantinopol si Insula Chios. Abia în 1859 se înapoiaza din exil.

Este un militant pentru drepturile omului fiind insa adeptul actiunilor moderate de acest gen fiind impotriva revolutionarilor ultranationalisti. Heliade domina o jumatate de secol de poezie româneasca. Îsi face planuri mari, dar nu le duce la îndeplinire. Încearca toate speciile genului liric, însa productiile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit înzestrat pentru poezia satirica si fabula. Si în proza, unde are talent, se distinge spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este Echilibru între antiteze, prima schita româneasca a unui sistem filosofic.

A murit la Bucuresti in 27 aprilie 1872. 
 

  OPERA LUI ION HELIADE RADULESCU :

Proză

Poezie
Sonet la anul 1830 
Epigramă 
Elegie I. Trecutul 
Elegie II. Dragele mele umbre 
Cântarea dimineţii 
Sonet 
La moartea lui Cârlova 
Serafimul şi heruvimul sau Mângâierea conştiinţei şi mustrarea cugetului 
Portret 
Adio la anul 1832 
Destăinuirea 
Visul 
O noapte pe ruinele Târgoviştii 
Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 
Odă la pavilionul grecesc 
La un poet exilat 
Calul, vulpea, lupul 
Epitafe 
Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare 
La Elvira 
Cutremurul 
Ingratul 
Vulturul şi bufa 
Zburătorul 
Mihaida 
Epitaf la o femeie cochetă 
În aşteptarea lui 1848. Preziua. Psalm 
Sânta cetate (Terţa rima) 
La Schiller 
Dulcamara 
Muştele şi albinele 
Corbul şi Vulpea 
Areopagul bestiilor 
Un muieroi şi o femeie 
Mircea şi Lazar 
Poezia 
Adio la patrie 
La Maria 
Primul baciu 
Un buchet de mireasă 
Portretul 
Anatolida sau Omul şi forţele

Traduceri
Suvenirul de Alphonse de Lamartine 
Războiul de Alphonse de Lamartine 
Corbul şi vulpea de Jean de La Fontaine 
Singurătatea de Alphonse de Lamartine 
Seara de Alphonse de Lamartine 
Lacul de Alphonse de Lamartine 
Toamna de Alphonse de Lamartine 
Imnul nopţii de Alphonse de Lamartine 
Romanţă de George Gordon Byron (Lord Byron) 
Poema didactică după Boileau şi Horaţiu de Nicolas Boileau 
Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron (Lord Byron) 
Depărtarea de Paolo Antonio Rolli 
Foile şi cărbunele de P. Viennet 
Coada momiţelor de P. Viennet 
La amantă de Sappho 
Margherita de A. Dumas 
Lament amoros de Iacopo Vittorelli 
Poetul murind de Alphonse de Lamartine 
Cavalerul Toggenburg de Friedrich Schiller 
Arpa lui David de George Gordon Byron (Lord Byron)

Proză
Prolog la serbarea numelui preaînălţatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 
Dispoziţiile şi încercările mele de poezie 
Gheorghe Lazăr 
Bată-te Dumnezeu! (Coconiţa Drăgana) 
Coconul Drăgan 
Fata lui Chiriac

ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ

STEFAN AUGUSTIN DOINAS 

(26 aprilie 1922 - 25 mai 2002)

      ŞTEFAN AlGUSTIN DOINAŞ (pseudonimul literar al lui Ştefan Popa) s-a născut la 26 aprilie 1922 în comuna Caporal Alexa (judeţul Arad). A urmat cursurileFacultăţii de Litere şi Filozofie din Cluj.

Deşi a debutat în 1939 în „Jurnalul literar" al lui G. Călinescu, iar în 1947 i s-a decernat premiul „Eugen Lovinescu", pentru volumul în manuscris Alfabet poetic, Doinaş şi-a publicat versurile destul de târziu, în anii maturităţii, în volumele: Cartea mareelor (1964), Omul cu compasul (1966), Seminţia lui Laokoon (1967), Alter ego (1970), Anotimpul discret (1974); Alfabet poetic (1978). 

Interesul pentru fenomenul poetic contemporan s-a materializat în volumele de eseuri: Lampa lui Diogene (1970), Poezie şi modă poetică (1972), Orfeu şi tentaţia realului (1974). Papirus (1974), Anotimpul discret (1975), Hesteria (1979), Ontopoeme (1983), Vânătoare cu şoimi (1985), Interiorul unui poem (1990), Arie şi ecou (1992), Lamentaţii (1993). A tradus din lirica franceză şi germană.

A fost un poet de factură neoclasică, reflexiv, manifestând tendinţa de a conceptualiza sentimentele şi a imprima universului ordine şi echilibru. în creaţia lui lumea este un spectacol, iar poetul o conştiinţă contemplativă şi senină. Preocupat de temele mari ale artei, Doinaş a fost un poet echilibrat, aproape rece, care îşi purifică emoţiile printr-o disciplinare prozodică remarcabilă.

După 1989 devine membru al Academiei Române şi senator (din partea Partidului Alianţa Civică) în Parlamentul României. Face şi publicistică politică, de pe o poziţie anticomunistă intransigentă.

 A murit pe data de 25 mai 2002.

OPERA LUI STEFAN AUGUSTIN DOINAS :

** Poezie
Cartea mareelor, Buc., EPL, 1964 
Omul cu compasul, Buc., EPL, 1966 
Semintia lui Laokoon, Buc., Tin., 1966 
Ipostaze, Buc., Tin., 1967 
Alter ego, Buc., CR, 1970 
Ce mi s-a întâmplat cu doua cuvinte, Buc., CR, 1972 
Papirus, Buc., CR, 1974 
Anotimpul discret, Buc., Em., 1975 
Hesperia, Buc., CR, 1979, Poeme, Buc., CR, 1983 
Vânatoare cu soim, Buc., CR, 1985 
Interiorul unui poem, Buc., CR, 1990 
Arie si ecou, 1991 
Lamentatii, 1993 
Aventurile lui Proteu, Buc., Hum., 1995 
Psalmi, Buc., ALB., 1997.

 

** Critica literara si eseistica

Lampa lui Diogene, BUC., EPL, 1970 
Poezie si moda poetica, Buc., Em., 1972 
Orfeu si tentatia realului, Buc., Em., 1974 
Lectura poeziei, Buc., CR, 1980 
Mastile adevarului poetic, Buc., CR, 1992 
Poeti români, Buc., Em., 1999.

 

** Literatura pentru copii

Povesti cum altele nu-s, Buc., IC, 1974 
Povestea celor zece frati, Buc., IC, 1976.

 

** Teatru
Brutus si fiii sai, tragedie, 1996.

 

** Proza
T de la Trezor, proze, Buc., Ed. Fundatia Culturala "Secolul 21", 2000.

 

** Antologii

Versuri, Buc., Em., 1972, 
Versuri, Buc., Alb., col. "CMFP", 1973, 
Alfabet poetic, pref. de Aurel Martin, Buc., Min., col. "BPT", 1978, 
Locuiesc într-o inima, Buc., Mil., 1978, 
Foamea de unu, Buc., Em., 1987, 
Nascut în Utopia,

EMIL CIORAN

S-a nascut la 8 aprilie 1911 la Rasinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot in Rasinari, si al Elvirei (Comanciu) Cioran. Incepand din 1921, a urmat Liceul ”Gheorghe Lazar“ din Sibiu, oras in care s-a mutat intreaga familie in 1924. Intre 1928 si 1932, a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti. In ultimul an de facultate, publica articole in periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gandirea, Vremea, Azi. Si-a sustinut teza de licenta cu o tema despre intuitionismul bergsonian. 

In 1932, adica imediat dupa ce s-a licentiat in filosofie, s-a inscris la doctorat, sperand sa obtina astfel o bursa in Franta sau Germania. In 1934, i-a aparut prima carte, ”Pe culmile disperarii”, pentru care i s-a acordat Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati. A mai publicat inca patru carti in tara, inainte de a se stabili definitiv in Franta. 

Intre 1933 si 1935, s-a aflat la Berlin, ca bursier al Fundatiei Humboldt. Reintors in tara, a ocupat vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul „Andrei Saguna“ din Brasov. In 1936, a pleacat la Paris cu o bursa a Institutului Francez din Bucuresti, care i s-a prelungit pana in 1944. 

In 1940, a inceput sa scrie ”Indreptar patimas”, ultima sa carte in limba romana, a carei varianta definitiva (ramasa inedita pana in 1991) a fost incheiata in 1945, an cand s-a stabilit definitiv in Franta. Dupa 1945, a inceput sa scrie in limba franceza, iar in 1949 i-a aparut la Gallimard prima carte, ”Precis de decomposition”. Acesteia i-au urmat, pana in 1987, inca noua, publicate la aceeasi prestigioasa editura pariziana. 

Cu exceptia Premiului Rivarol, care i s-a conferit in 1950 pentru debutul francez, a refuzat toate celelalte importante premii literare decernate ulterior (Sainte-Beuve, Combat, Nimier). 
A incetat din viata la Paris, in data de 20 iunie 1995. 

Opera lui Emil Cioran : 
Pe culmile disperarii 
Schimbarea la fata a Romaniei 
Amurgul gandurilor 
Cartea amagirilor 
Indreptar patimas 
Lacrimi si sfinti 
Ispita de a exista 
Istorie si utopie 
Silogismele amaraciunii 
Singuratate si destin. Publicistica 1931–1944 
Tratat de descompunere 
Exercitii de admiratie. Eseuri si portrete 
Caderea in timp 
Marturisiri si anateme 
Demiurgul cel rau 
Despre neajunsul de a te fi nascut 
Scrisori catre cei de-acasa 
Sfartecare 
Tara mea / Mon Pays 
Caiete I (1957–1965) 
Caiete II (1966–1968) 
Caiete III 
Caietul de la Talamanca 

CALENDAR ANIVERSARI / COMEMORARI APRILIE

• 1 aprilie – ZIUA  INTERNAŢIONALĂ A PĂSĂRILOR 
• 1 aprilie 1881 se naşte OCTAVIAN GOGA (1881–1938) poet, publicist, om politic şi academician  (130 ani de la naştere)
• 1 aprilie – ZIUA  MONDIALĂ A PĂCĂLELILOR
• 11/24 aprilie 1871 se naşte pictorul Theodor Pallady (1871–1956) (140 ani de la naştere)
• 13 aprilie 1886 se naşte, NICOLAE TONITZA (1886–1940) pictor, grafician şi critic de artă ( 125 ani de la naştere)
• 15 aprilie 1886 se naşte matematicianul român AUREL ANGELESCU (1886–1938) ( 125 ani de la naştere)
• 16 aprilie 1916 moare scriitorul şi academicianul  NICOLAE GANE  1838–1916) ( 95 ani de la moarte )
• 16 aprilie 1936 se naşte poetul şi criticul literar Gheorghe  Grigurcu (75 ani de la naştere )
• 16 aprilie 1951 moare GIORGE PASCU (1882–1951) lingvist, istoric literar şi folclorist ( 60 ani de la moarte )
• 17 aprilie 1916 se naşte poeta MAGDA ISANOS (1916–1944)  ( 95 ani de la naştere)
• 18 aprilie 1806 se naşte PAVEL VASICI–UNGUREANU, (1806–1881) medic, scriitor şi academician (205 ani de la naştere )
• 21 aprilie 1956 moare  compozitorul şi criticul muzical STAN GOLESTAN (1875–1956) (55 ani de la moarte )
• 21 aprilie 1971 incetează din viaţă  NICOLAE BAGDASAR (1896–1971) filozof şi academician roman (40 ani de la moarte )
• 22 aprilie 1986 moare  MIRCEA ELIADE, (1907–1986) scriitor, filosof şi academician (25 ani de la moarte)
• 23 aprilie 1920 se naşte compozitorul EDMOND DEDA (1920–2006) ( 90 ani de la naştere )
• 24 aprilie 1886 moare  GHEORGHE MARIN FONTANIN, (1825–1886) profesor, istoric, filolog, latinist şi academician (125 ani de la moarte )
• 24 aprilie 1886 se naşte BEZDECHI, ŞTEFAN (1886–1958) filolog şi traducător (125 ani de la naştere)
• 24 aprilie 1911 se naşte EUGEN JEBELEANU (1911–1991) poet, publicist, traducător, academician român (100 ani de la naştere)
• 28 aprilie  se naşte   SAVA ATHANASIU (1861–1946) geolog, paleontolog, academician (150 ani de la naştere )
• 29 aprilie 1936 se naşte poetul şi eseistul GHEORGHE TOMOZEI, (1936–1997) (75 ani de la naştere )
• 4 aprilie 1946 se naşte VIOREL SAVIN, dramaturg, poet şi publicist;
• 5 aprilie 1881 se naşte FLORIAN ŞTEFĂNESCU–GOANGĂ (1881–1958) psiholog şi academician (130 ani de la naştere )
• 5 aprilie 1946 se naşte GEORGE ARION, poet, prozator şi eseist  ( 65 ani de la naştere )
• 6 aprilie 1901 se naşte compozitorul PAUL JELESCU (1901–1989) (110 ani de la naştere)
• 6 aprilie 1941 se naşte GHEORGHE ZAMFIR.  naist, dirijor, compozitor, acordeonist, poet, profesor şi pictor român (70 ani de la naştere )
• 7 aprilie 1836 moare poetul  VASILE FABIAN–BOB (1795–1836) (175 ani de la moarte )
• 7 aprilie 1931 se naşte actorul de teatru şi film AMZA PELLEA,(1931–1983) (80 ani de la naştere )
• 8 aprilie 1911 se naşte Emil Cioran, 1911–1995) scriitor, filosof şi academician român (100 ani de la naştere)
• 9 aprilie 1961 moare dramaturgul ALEXANDRU KIRIŢESCU (1888–1961) ( 50 ani de la moarte )
• 10 aprilie 1935 – HORIA  GANE (1936–2004) poet, prozator şi publicist;
• 1/13 aprilie 1866 ia fiinţă  ACADEMIA ROMÂNĂ sub denumirea de Societatea Literară Română – 145 ani de la înfiinţarea ei
• 12 aprilie 1961-  ZBORUL PRIMULUI COSMONAUT DIN LUME, Iuri Gagarin - (aniversare UNESCO)
• 2 aprilie – ZIUA  INTERNAŢIONALĂ A CĂRŢII PENTRU COPII 
• 7 aprilie – ZIUA  SĂNĂTĂŢII  
• 8 aprilie – SĂRBĂTOAREA  ETNIEI ROMILOR DIN ROMÂNIA 
• 12 aprilie – ZIUA MONDIALĂ A AVIAŢIEI ŞI COSMONAUTICII 
• 18 aprilie – ZIUA   INTERNAŢIONALĂ PENTRU CONSERVAREA MONUMENTELOR
• 20 aprilie –  ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PRESEI LIBERE  ZIUA PLANETEI PĂMÂNT  /22 apr
• 23 aprilie –  (†) SF. MARE MUCENIC GHEORGHE
• 23 aprilie –  ZIUA BIBLIOTECARULUI DIN ROMÂNIA
• 23 aprilie –  ZIUA MONDIALĂ A CĂRŢII ŞI DREPTURILOR DE AUTOR  
• 24 – 26 aprilie – (†) SFINTELE PAŞTI 
• 29 aprilie –  ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI   
• 20 aprilie 1911 -  se naşte  VIRGINIA BÂRSAN, pictor român (80 ani de la naştere)
• 15 aprilie 1946 – se  naşte ELENA BOSTAN, poetă, eseistă, critic literar şi profesor
• 15 aprilie 1966 – se  naşte  poeta ANTA  RALUCA BUZINSCHI (1966–1983) – 45  ani de la naştere
• 15 aprilie 1896 se naşte  NICOLAE GAVRILESCU (1896–1966) fiziolog, hidrobiolog şi profesor universitar;(115 ani de la naştere )
• 16 aprilie 1882 – se naşte PASCU, GIORGE (1882–1951) lingvist şi istoric literar;
• 16 aprilie 1896 se naşte TRISTAN TZARA, (1896–1963) poet, prozator, dramaturg, eseist, publicist, promotor al dadaismului; (115 ani de la naştere )
• 19 aprilie 1936 moare arhitectul  GEORGE STERIAN (1860–1936) ;
• 23 aprilie 1956 moare  ION TALIANU (1898–1956) actor al Teatrului Naţional Bucureşti;
• 28 aprilie 1941 – se naşte  DUMITRU V MARIN,. Filolog şi etnolog român
• 30 aprilie 1946 se naşte DORU VIOREL CIUCESCU, profesor universitar doctor inginer, prozator şi publicist