ION HELIADE RĂDULESCU

ION HELIADE RADULESCU  s-a nascut in data de 6 Ianuarie 1802 la Targoviste fiind fiul lui Ilie Rădulescu şi al Eufrosinei Danielopol.A fost scriitor, filolog si îndrumator cultural, membru fondator al Academiei Romane si primul presedinte al Academiei Romane.

A urmat Scoala greceasca de la Schitu Magureanu apoi la Colegiul Sf. Sava, ajutându-l pe Gh. Lazar si devenind dupa retragerea acestuia un succesor de baza. Va preda aici româna si matematica. Publica la Sibiu Gramatica Româneasca (1828). Înfiinteaza primul ziar Curierul românesc (1829), urmat de suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837). În 1836, îsi aduna productia literara în volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie. Participa la pregatirea Revolutiei de la 1848, redacteaza proclamatia ce s-a citit la Izlaz, e membru al guvernului provizoriu si e silit a se expatria, traind 10 ani departe de tara la Paris, Constantinopol si Insula Chios. Abia în 1859 se înapoiaza din exil.

Este un militant pentru drepturile omului fiind insa adeptul actiunilor moderate de acest gen fiind impotriva revolutionarilor ultranationalisti. Heliade domina o jumatate de secol de poezie româneasca. Îsi face planuri mari, dar nu le duce la îndeplinire. Încearca toate speciile genului liric, însa productiile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit înzestrat pentru poezia satirica si fabula. Si în proza, unde are talent, se distinge spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este Echilibru între antiteze, prima schita româneasca a unui sistem filosofic.

A murit la Bucuresti in 27 aprilie 1872. 
 

  OPERA LUI ION HELIADE RADULESCU :

Proză

Poezie
Sonet la anul 1830 
Epigramă 
Elegie I. Trecutul 
Elegie II. Dragele mele umbre 
Cântarea dimineţii 
Sonet 
La moartea lui Cârlova 
Serafimul şi heruvimul sau Mângâierea conştiinţei şi mustrarea cugetului 
Portret 
Adio la anul 1832 
Destăinuirea 
Visul 
O noapte pe ruinele Târgoviştii 
Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 
Odă la pavilionul grecesc 
La un poet exilat 
Calul, vulpea, lupul 
Epitafe 
Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare 
La Elvira 
Cutremurul 
Ingratul 
Vulturul şi bufa 
Zburătorul 
Mihaida 
Epitaf la o femeie cochetă 
În aşteptarea lui 1848. Preziua. Psalm 
Sânta cetate (Terţa rima) 
La Schiller 
Dulcamara 
Muştele şi albinele 
Corbul şi Vulpea 
Areopagul bestiilor 
Un muieroi şi o femeie 
Mircea şi Lazar 
Poezia 
Adio la patrie 
La Maria 
Primul baciu 
Un buchet de mireasă 
Portretul 
Anatolida sau Omul şi forţele

Traduceri
Suvenirul de Alphonse de Lamartine 
Războiul de Alphonse de Lamartine 
Corbul şi vulpea de Jean de La Fontaine 
Singurătatea de Alphonse de Lamartine 
Seara de Alphonse de Lamartine 
Lacul de Alphonse de Lamartine 
Toamna de Alphonse de Lamartine 
Imnul nopţii de Alphonse de Lamartine 
Romanţă de George Gordon Byron (Lord Byron) 
Poema didactică după Boileau şi Horaţiu de Nicolas Boileau 
Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron (Lord Byron) 
Depărtarea de Paolo Antonio Rolli 
Foile şi cărbunele de P. Viennet 
Coada momiţelor de P. Viennet 
La amantă de Sappho 
Margherita de A. Dumas 
Lament amoros de Iacopo Vittorelli 
Poetul murind de Alphonse de Lamartine 
Cavalerul Toggenburg de Friedrich Schiller 
Arpa lui David de George Gordon Byron (Lord Byron)

Proză
Prolog la serbarea numelui preaînălţatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 
Dispoziţiile şi încercările mele de poezie 
Gheorghe Lazăr 
Bată-te Dumnezeu! (Coconiţa Drăgana) 
Coconul Drăgan 
Fata lui Chiriac