NICOLAE LABIŞ

(2 decembrie 1935 – 22 decembrie 1956)

·        1935 2 decembrie -  Se naste Nicolae Labis, în Poiana Mărului, comuna Mălini, raionul Fălticeni, judetul Suceava (pe teritoriul fostului judet Baia). În afară de Nicolae, familia Labis mai are două fete: Margareta si Dorina. ·        1935-1942 - Nicolae Labis învată să citească, pe la 5 ani, de la elevii mamei sale. Între primele lecturi, Capra cu trei iezi. Incepe să deseneze, anuntând o pasiune si o vocatie. ·        1942-1946 - face Scoala primară în satul natal (în clasa mamei), apoi, în refugiu, în comuna Mihăilesti, satul Văcarea (lângă Câmpulung Muscel), unde va urma clasa a III-a, obtinând numai note de 9 si 10. Colegii de atunci îsi amintesc că scria poezii si scenete si îi plăcea să apară în public ca recitator. În mai, 1945, familia se întoarce acasă si se stabileste la Mălini. ·        1946-1951  - Se înscrie la Liceul "N. Gane" din Fălticeni. Bune rezultate scolare (medii finale peste 9,00).In liceu ţine un jurnal, Antologie si informatii literare (gânduri, conspecte, rezumate), atestând un orizont si un ritm de lectură impresionante. Dintre scriitorii preferati: Creangă (evocat în Străbunul meu, poemă din 1947) si Sadoveanu, a căror amintire sau prezentă în Fălticeni o urmăreste, străbătând itinerarele literare ale orasului. Participă, ca elev, la organizarea de conferinte si sezători literare, la 13 ani jucând, chiar în Femeia îndărătnică de Shakespeare, pe o scenă improvizată din Poiana Mărului. Noi încercări literare (caietele de teme păstrează, pe ultimele file, numeroase poeme) În 1949, trimite "Scânteii Tineretului" Slove de ziar si la Posta redactiei se observă că tânărul corespondent are "mult simt artistic". În noiembrie1949 începe să scrie (pe un caiet de scoală, descoperit 30 ani mai târziu) nuvela Cărări spre victorie. În august 1950 (la 15 ani), poezia Muntele cântă, din caietul pe care l-a intitulat Cântecul unui adolescent, este trimisă "Vietii românesti". Revista confirmă primirea manuscrisului, notând, în răspunsul semnat de Cristian Sârbu, Mihu Dragomir si Eugen Jebeleanu că "numai din aceste versuri nu ne-am putut, însă, forma o părere asupra posibilitătilor dumitale" si cere lui Nicoale Labis precizări biografice suplimentare. Muntele cântă va vedea lumina tiparului în 1972, în Moartea unui poet. ·        1950 noiembrie participa la Consfătuirea tinerilor scriitori moldoveni, fiind cel mai tânăr dintre tinerii participanti. Prezent ca o "minune locală", el uimeste pe cei de fată prin cultura vastă, solidă si se impune tuturor prin severă stăpânire de sine. La festivitatea finală recită propria sa poezie, Fii dârz si luptă, Nicolae! (publicată, o lună mai târziu, în "Iasul nou", unde va semna în continuare sau Nicolae Labis sau Niculai Mălin), dar, neimpresionat de succesul obtinut, "părăseste scena triumfător si glacial", cum îsi aminteste Lucian Raicu, aflat si el în asistentă. 1951 mai - participă la  Concursul de limba si literatură română, matematică si fizică, faza pe tară, Bucuresti,obţinând premiul I la limba română si fără "nici cea mai mică urmă de emotie vizibilă" ia cuvântul în numele tuturor concurentilor la festivitatea de închidere. Profită de venirea în capitală pentru a trece si pe la redactia "Vietii românesti", unde este întâmpinat cu bucurie si afectiune. 1952 ianuarie – este ransferat la Liceul "M. Sadoveanu" din Iasi. Este conducător al cenaclului literar din scoală. Aici îl cunoaste pe George Mărgărit, poet si publicist de autentică finete intelectuală, a cărui prietenie îl va însoti toată viata. Continuă seria "prelucrărilor", de această dată din Lenau (pornind de la varianta literară făcută de Stefan Siklody) si două traduceri vor apărea în "Iasul nou". Vara, Labis întrerupe cursurile liceului, pe care îl va urma, din 1953, la fără frecventă pentru a da, în august 1954, la Fălticeni, examenul de maturitate, când obtine la limba română nota maximă. 1952 15 septembrie – în urma unui examen de admitere, Nicolae Labis intră la Scoala de literatură "Mihai Eminescu" din Bucuresti. "Văd un băiat de 16 ani, foarte bine legat, mai mult scund, cu o frunte limpede încadrată din toate părtile de un păr hirsut, neobisnuit de mobil, dar de o mobilitate particulară, stăpânită de o distinctie nativă, un băiat care zâmbeste tot timpul, cu întreaga înfătisare, îndeosebi cu ochii, si în surâsul căruia ingenuitatea se contopeste suav cu o siretenie ironică" (D. Micu). Face parte din a treia serie de "elevi" ai Scolii, alături de Ion Gheorghe, Radu Cosasu, Mihai Negulescu, Gheorghe Tomozei, Florin Mugur, Lucian Raicu, Doina Sălăjan... Cursurile sunt deschise de Petre Iosif, directorul Scolii. La festivitate participă, ca invitat de onoare, Mihail Sadoveanu ce spune tinerilor învătăcei: "Dacă dintre domniile voastre vor iesi doi sau trei scriitori, atunci va fi bine". Labis, despre care, după cum se vede, atât unii colegi, cât si scriitorii ştiau că este poet, învată la clasa de măiestrie a Veronicăi Porumbacu. Alti profesori din Scoală: Mihai Gafita (seminarul de creatie), Eusebiu Camilar, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Mihu Dragomir (catedra de măiestrie artistică), Tudor Vianu (prelegeri de literatură universală), D. Micu, Ion Oană. Labis este redactor la sectorul de poezie din redacţia "Anilor de ucenicie", revista Scolii. Din această perioadă datează Minimale, caiet incluzând lecturi considerate ca fiind absolut obligatorii pentru un tânăr poet: Rilke, Arghezi, Valery, Ion Barbu, Descartes, Hegel, Heraclit, Kant, Horatiu, Proust, Keats, Lukâcs... Mitul lecturii si al bibliotecii, constituit încă din copilărie, devine dominant în universul spiritual al adolescentului. 1953 februarie – este pus  în discutia colectivului pentru "abateri de la morala si disciplina Scolii" 1953 august. - sub semnătura Nicolae Mălin apare  în "Iasul nou", poemul Cuvânt tovarăsului Vladimir Maiakovsks: "Nu te imit rupând la vers ca altii" sau drag Esenin, ce să-i faci, si Blok/ Da' mă tot bate gândul că de-ai sti-o/ Aceasta nu te-ar supăra deloc". În manuscris traducere un  catren de Villon. Citeste enorm si îsi cheltuieste toti banii în librării sau anticariate. O mare descoperire este editia Eminescu făcută de Perpessicius pe care o cercetează, împreună cu câtiva colegi prieteni, sub puterea unei fervori intelectuale iesite din comun. 1953 1 septembrie – este  data unei scrisori de dragoste (neexpediată, însă), interesantă în primul rând pentru felul matur în care tânărul Labis îsi observă si mărturiseste "îndepărtarea" eului liric de cel biograflc: "Dragă Lucica, pentru că pe oameni îi interesează orice se petrece cu dânsii, află că te iubesc neîngăduit de mult. Nu te speria, ti-am substituit toate gândurile si de aceea nu cer reciprocitate. Scrisoarea aceasta pot scrie într-o clipă de totală îndepărtare de mine. Este, dacă vrei, o farsă pe care cel care judecă o joacă celui îndrăgostit. El este romantic si, asemeni lui Faust din Lenau, se multumeste cu imaginile. Se spune că cei mai mari satirici erau foarte duiosi. Sunt duios si eu cu obiectul hazului meu, Nicolae Labis. De aceea, nu te purta prea milos cu el. Poate să-l jicnească. Nu-l lăuda prea mult, din politetă. Poate să-l supere. Dar întâlneste-l din când în când. Poate în clipele lui de mare turburare va citi sumedenie din versurile lui scrise pentru tine. Să nu te temi că am să râd de situatia aceasta ridicolă. Când se află el în hainele noastre, si aceasta se întâmplă întotdeauna de-o vreme încoace eu nu mai exist. Veţi fl deci singuri. Nu te speria, ti-am substituit toate gândurile si vezi, de aceea, nu cer reciprocitate. Pentru că pe oameni îi interesează orice se petrece în legătură cu ei, află că te iubesc neîngăduit de mult. Nicolae Labis. P.S. Scrisoarea aceasta o trimit eu, cel care judec, rupând o foarte lungă scrisoare de-a lui. Amenintând cu degetul, spun la revedere, căci se pare că eu am să dorm un somn cam lung". 1951-1954 - o extrem de întinsă productie lirică, găzduită în principalele publicatii culturale si literare ale vremii, vă rămâne doar acolo, întrucât nici Primele iubiri, nici Lupta cu inerţia, si nici una dintre editiile apărute între 1958 -1985 nu o vor retine. Sunt poezii urmând, confirmând tematica si retorica lirică a deceniului sase, dar care, citite astăzi, fac totusi notă aparte. În monografla sa, Ion Bălu observă că versul în discutie "sună altfel, vocea lui este mai catifelată, mai suavă, privirea senină, sufletul candid", asa încât "semnele poetului înzestrat nativ sunt vizibile în crispările antiromantice, îndreptate împotriva sentimentalismului enuntiativ, în efortul de a scoate expresia artistică de sub înrâurirea jurnalismului prozaic". 1954 primăvara. – este pus în discutia organizatiei U.T.M. si, cu 1 vot contra, se hotărăste excluderea sa din organizatie. Sancţiunea nu este, însă, confirmată de organele superioare. Il viziteaza des pe Mihail Sadoveanu. 1954 iunie – la  banchetul de absolvire, Labis recită poemul Vârsta de brom tipărit postum, în 1962. Este angajat în redactia "Contemporanului", apoi a" Gazetei literare". 1954 octombrie – publică în "Viata Românească": Moariea căprioarei. Se înscrie la Facultatea de filologie, dar o părăseste după un semestru 1955-1956 – sunt scrise piesele lirice majore din creatia poetului. Multe dintre ele, desi publicate în reviste, nu intră în sumarul Primelor iubiri. Altele, vor rămâne în manuscris. Toate, însă, vor pătrunde treptat în conştiinţa publică, odată cu editiile de după 1962. Din aceeaşi perioadă, o traducere parţială (Au lecteur) si o traducere integrală (Harmonie du soir) din Baudelaire. 1956 martie – are loc Conferinta pe ţară a tinerilor scriitori la care Labis rosteşte un cuvânt exemplar. 1956 toamna - Puiul de cerb, poem pentru copii, precede cu numai câteva săptămâni debutul poetic Primele iubiri . Intreg anul fusese şi continua să fle "neverosimil de productiv", căci în timp ce manuscrisul Iubirilar îsi urma nu foarte dreptele lui căi editoriale, Labis scrie mult, publică, iar proiectul Luptei cu inerţia îl preocupă intens. 1956 10 decembrie – noaptea este accidentat de un tramvai în statia de vis-ă-vis de Spitalul Coltea. Transportat imediat la spital, are ca diagnostic (serviciul de chirurgie, ora 2.30): "traumatism cranian si al coloanei vertebrale; paraplegie?" Spre ziuă, este transferat la Spitalul de urgentă. Aici, dimineata, va dicta prietenului său Aurel Covaci cele 11 versuri dintre care primul este: "Pasărea cu colt de rubin..." Eforturile medicilor, enorma mobilizare sufletească a colegilor, cunoscutilor si, bineînteles, prietenilor nu pot opri drumul ireversibil al bolii. 1956 22 decembrie -  Nicolae Labis moare noaptea, la ora 2.00. Luni, 24 decembrie, ora 12.00, la adunarea de doliu de la Casa Scriitorilor vorbesc Eugen Jebeleanu, Gheorghe Tomozei si Paul Georgescu, iar Paul Anghel citeste Moartea căprioarei. Este înmormântat la cimitirul Bellu după ce convoiul face un ocol prin fata mormântului lui Mihai Eminescu.

MIHAI DRĂGAN

6 decembrie 1937 – 1 noiembrie 1993

TABEL CRONOLOGIC

1937 -  6 decembrie (de fapt, la 4 decembrie, dar din cauza iernii grele, este înscris în 

actele oficiale ale Primăriei abia pe 6 dec.; dată consemnată în certificatul de naştere) se naşte, în satul viişoara, com. Tg. Trotuş, jud.Bacău, Mihai Drăgan, primul din cei cinci băieţi (Neculai, 1941-2001;Gheorghe, n. 1943; Ion, n. 1945; Vasile, n. 1950) ai soţilor Elena (n.Stoian, 1916-1988) şi Neculai Drăgan (1911-1987), ţărani cu dragoste depământ.

1949 -  urmează primele patru clase la Şcoala primară din satul natal,învăţător fiindu-i Andrei Lupescu.

1952  -  continuă ciclul II la Şcoala nr. 2 băieţi (azi "C. Negri") din oraşul Târgu Ocna,

jud. Bacău. Profesor de limba română: N. Blăgoi.

1955 -  elev la Liceul "Oituz" din oraşul Târgu Ocna, după ce, la începutul clasei a opta fusese admis doar să asiste la ore (din cauza ...originii sociale), nefiind înscris în catalog. Cel care i-a insuflat dragostea pentru literatură a fost profesorul de limba română, Dan Protopopescu.

1955 -  susţine bacalaureatul şi imediat, în august, dă examen de admitere la Facultatea de Filologie a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

1960 -  student la Fac. de Filologie, secţia: Limba şi literatura română.Printre profesorii pe care i-a avut, amintim pe Theofil Simenschy, Al.Dima, N. I. Popa, D-tru Gafiţanu, Const. Ciopraga, Ernest Stere, Şt.Bârsănescu, Ariton Vraciu ş. a.Ca student, activează în cadrul Cercului de literatură română şi în cenaclul literar.

Este doi ani membru în comisia de presă a subredacţiei Iaşi a revistei "Viaţa studenţească".

1958 -  student fiind, în anul al IV-lea, îi apare recenzia la vol. Nicolae Filimon

de H. Zalis, în revista "Iaşul literar" nr. 9-10, 1958. A fost considerat de el însuşi debutul său în critica literară.

1960 -   februarie -  se căsătoreşte cu Lenuţa Guică, colegă de facultate.

         -  iunie  -  licenţiat în limba şi literatura română, prin decizie ministerială, este

reţinut la Catedra de Literatură română. octombrie, 1 Încadrat ca şef de

cabinet la Catedra de literatură română a Fac. de Filologie a Univ. "Al.I. Cuza" din Iaşi. Paralel cu activitatea didactică, se impune în publicistică prin tipărirea unor studii, articole, cronici literare, comentarii critice, recenzii în revistele literare din Iaşi şi din ţară: Iaşul literar, Tribuna, Luceafărul, Contemporanul, Viaţa românească, Scrisul bănăţean, Convorbiri literare, Ateneu, Analele ştiinţifice ale Univ. "Al.I. Cuza"-Iaşi, seria Literatură, Manuscriptum, Cronica, Tomis, România literară, Steaua, Literatorul (serie nouă), Cele Trei Crişuri (serie nouă),Neamul românesc (serie nouă), Limba română (Chişinău) ş. a.

1961 -   martie 27 -  se naşte Elena-Lăcrămioara, unica fiică a soţilor Lenuţa şi Mihai  

Drăgan, absolventă, în 1984, a Fac. de Filologie a Univ. "Al. I.Cuza" Iaşi, secţia: engleză-română.

-  octombrie 1 -  devine asistent la disciplina Istoria literaturii române, Epoca: Marii clasici şi susţine seminariile de la acest curs.

1963 -  ca tânăr asistent, îndrumă şi recenzează lucrări de licenţă. Până în 1991 a

coordonat un număr de 252 de lucrări de licenţă, din care 102 erau despre opera lui Eminescu.

-  publică în Tribuna un studiu în cinci părţi despre Proza lui Eminescu.

-  este prezent cu articole despre poet şi în alte reviste.

1964  -  primeşte Premiul pentru critică literară al revistei"Luceafărul" pentru studiile

despre Eminescu apărute înîn Luceafărul, Tribuna, Iaşul literar,

-  iunie participă cu comunicări la Sesiunea naţională "M. Eminescu" (75de ani de la moartea poetului), Botoşani.

1967  -  s-a implicat, prin studiile publicate în revistele Iaşul literar, Luceafărul şi

Cronica, în acţiunea de analiză critică a activităţii lui titu Maiorescu, polemizând cu dogmaticii şi adversarii mentorului junimist.Studiile au fost incluse în volumul de debut, Aproximaţii critice (1970).

1967-  martie -  dă examen de admitere la doctorat (Comisia: prof. dr. doc. Const.

Ciopraga, prof. dr. doc. N. I. Popa şi prof. dr. I. D. lăudat).

  -  participă la sesiunea naţională: 100 de ani de la apariţia revistei

"Convorbiri literare", Iaşi.

1968 -  este ales membru stagiar al Uniunii Scriitorilor din România.

-  noiembrie  -  devine membru în Comitetul de redacţie al revistei Alma Mater a studenţilor Universităţii "Al. I. Cuza" - Iaşi. Aici, lucrează până în 1972.

-  apare vol. B. P. Haşdeu, Pagini alese. Ediţie îngrijită, studiu narativ, notă editorială, tabel cronologic şi bibliografie de Mihai Drăgan. Bucureşti, editura Tineretului, 1968 (Colecţia "Lyceum").

1969 -  participă, din cara anului 1968, la toate sesiunile "M. Eminescu"desfăşurate cu prilejul celor 10 ediţii ale Festivalului naţional de poezie"M. Eminescu", Iaşi.

-  deşi asistent, i s-a încredinţat predarea unui curs de Istoria literaturii române (1880-1918) la secţia: Română, curs fără frecvenţă.

1969 -  este unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi.

1970 -  suplineşte un post de lector pentru care a dat concurs în primăvara lui 1970

(Comisia: prof. dr. doc. Const. Ciopraga, prof. dr.doc. Dim. Păcurariu, prof. dr. I. D. Lăudat).

1970 -  octombrie 1 -  este confirmat lector universitar titular.

         -  mai -  debutează editorial cu vol. Aproximaţii critice, Iaşi, Junimea,

1970  -  bine primit de critică (despre care scriu Constantin Călin, Liviu Leonte, M.

Ungheanu, Al. Piru, I. Apetroaie, N. Manolescu), volumul a obţinut Diploma revistei "Ateneu" - Bacău, pentru volum de debut.

1971-  mai -  apare G. Ibrăileanu, studiu monografic, Bucureşti, Editura Albatros, 1971.Monografia a fost comentată de M. Ungheanu, N.Manolescu, Valentin Taşcu, Al.Piru, N. Ciobanu, Mircea Zaciu, Constantin Călin, Liviu Leonte ş. a.

-         se tipăreşte la Editura Minerva, Bucureşti, ediţia G. Ibrăileanu, Campanii,

îngrijită şi prefaţată de Mihai Drăgan. Volumul adună cele mai reprezentative articole, note polemice şi reflecţii critice publicate de Ibrăileanu în revista Viaţa românească, în special la rubrica "Miscellanea", semnate, în mare parte, cu pseudonimul P. Nicanor etCo., majoritatea neincluse într-un volum al criticului.

-  devine membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

-  octombrie, 1 - incepe predarea cursului de Istoria literaturii române. Epoca: Marii clasici, curs la care ţinea seminarii încă din 1961.

1972 -  apare B. P. Haşdeu, Iaşi, Editura Junimea, prima monografie care încearcă să

prezinte critic un Haşdeu in integrum. Lucrarea a fost distinsă cu Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniuniii Scriitorilor din România. Despre monografia B. P. Haşdeu au scris: Const. Ciopraga, Al. Piru, N. Manolescu, Al. Andriescu, Mircea Popa, Mircea Iorgulescu, C.Costin, Dan Mănucă, Al. Zub, Al. Ştefănescu, T. Tihan ş. a.

-         mai, 3 -  susţine doctoratul cu lucrarea B. P. Haşdeu (studiu critic) (Comisia: îndrumător ştiinţific, prof. dr. doc. Const. Ciopraga şi membri:acad. Prof. dr. doc. Gh. Ivănescu, prof. dr. doc. Dim. Păcurariu, prof. dr.I. D. Lăudat). În referatul său, acad. prof. dr. doc. Gh. Ivănescu spunea:"Lucrarea lui Mihai Drăgan este o monografie excepţional de valoroasă despre un scriitor care a fost neglijat în genere de critica şi istoria literară românească. Ea dovedeşte maturitatea de gândire a autorului şi marile sale posibilităţi de cercetător în domeniul istoriei literare. Ea impune pe Mihai Drăgan printre istoricii literari de seamă din vremea noastră".

1976 -  membru în Consiliul profesoral al Facultăţii de Filologie.

1981 -  este membru în Comitetul de conducere al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi.

1973 -  apare volumul de critică, Reacţii critice, Iaşi, Junimea, despre care Constantin

Călin spunea: "Cartea se constituie dintr-o serie de opoziţii care în ultimă instanţă definesc o atitudine, o etică, un stil. Ce respinge Mihai Drăgan? Critica fără spirit, versatilă, conjuncturală, falsa erudiţie, incompetenţa, manifestările de intemperanţă, pompierismul zelos, hemoragia adverbială, aranjamente inefabile, «bizantine», - după cum se vede, abateri de la moralitatea profesiunii". Despre volum au mai scris Mircea Iorgulescu, Liviu Leonte, T. Tihan ş.a.

-  se tipăreşte la Bucureşti, la Editura Eminescu, ediţia B. P. Haşdeu, Răzvan şi Vidra, cu o prefaţă de Mihai Drăgan.

-  apare antologia Modern Romanian Poetry / Poezia română modernă de Donald Eulert şi Şt. Avădanei. Postfaţă de Const. Ciopraga. Selecţie şi prefaţă de Mihai Drăgan, Iaşi, Junimea, 1973.

1974-1990 -  iniţiază şi coordonează, încă de la apriţie (1974) colecţia "Eminesciana" a

Editurii Junimea din Iaşi, în cadrul căreia au apărut până în 1990, 52 (cincizeci şi două) de "volume de referinţă" - cum se exprima Şerban Cioculescu în 1985, în România literară. Colecţia a fost concepută ca o adevărată Bibliotecă Eminescu, oferind "publicului larg ocazia de a reîntâlni (în tiraje de masă) marile momente ale eminescologiei române şi străine", cum aprecia Ioana Em. Petrecu (cercetătoare a operei lui Eminescu de recunoscută autoritate) în 1987,în Familia. Printre titlurile apărute în această colecţie enumerăm câteva: Ibrăileanu,T. Vianu, Gh. Bulgăr, C. Călinescu, Alain Cuillermou, Amita Bhose, I. Kojevnikov, Edgar Papu, D. Caracostea, I. Negoiţescu, N. Iorga, M. Dragomirescu, G. Bogdan-Duică, E. Todoran, Perpessicius, D.Vatamaniuc, N. Ciobanu, P. Constantinescu, Vladimir Streinu ş. a.

1974 -  apare G. Ibrăileanu, Mihai Eminescu, studii şi articole. Ediţie îngrijită, prefaţă,

note şi bibliografie de Mihai Drăgan. Iaşi, Junimea, 1974 (Colecţia "Eminesciana"). Sunt adunate, pentru prima dată într-un volum compact, principalele studii, articole, note ale lui Ibrăileanu despre Eminescu, publicate de critic în diverse culegeri sau lăsate în paginile revistelor, cu deosebire în Viaţa românească.

1975 -  participă cu comunicare la sesiunea naţională Mihai Eminescu (125 de ani de la naşterea poetului), Botoşani.

-  apare ediţia a II-a B. P. Haşdeu, Răzvan şi Vidra, Bucureşti, Editura Eminescu, la care Mihai Drăgan scrie prefaţa.

-  in urma concursului dat pentru ocuparea postului de conferenţiar (comisia: prof. dr. doc. Const. Ciopraga, prof. dr. doc. Dim. Păcurariu, prof. dr. Maria Platon) e numit, la 15 septembrie 1975, conferenţiar titular la disciplinele: Istoria literaturii române. Epoca Marii clasici şi Curs şi seminar special de Literatură română. În cadrul Cursului şi Seminarului special de Literatură română, a predat teme precum: B. P.Haşdeu; Proza literară a lui Eminescu; Istoria criticii literare româneşti (pe etape); Eminescu în conştiinţa criticii româneşti.

-  a îndrumat, în fiecare an, începând cu 1975, în medie câte 10-12 lucrări despre Eminescu, pregătite de studenţii profesorului, pentru Colocviul naţional studenţesc "M. Eminescu", multe dintre acestea fiind premiate la cele 15 ediţii ale Colocviului, câte au avut loc până în 1990.

- in urma analizei în Catedră, în 1975 (comisia: prof. dr. doc. Const. Ciopraga, conf. dr. Maria Platon, lector dr. Ion Apetroaie) a unor lecţii despre Maiorescu şi Eminescu, primind aviz favorabil, cursul este propus pentru litografiere.

1976 -  se litografiază vol. I din cursul de Istoria literaturii române. Epoca: Marii clasici.Iaşi, Litogr. Univ., (Uz intern). Vol. cuprinde: "Junimea", revista "Convorbiri literare", Maiorescu, precum şi pe memorialistul "Junimii" - Gh. Panu.

1977 -  februarie Participă cu comunicare la sesiunea I. L. Caragiale (125 de ani de la naşterea scriitorului), Iaşi.

-  apare ediţia Mihail Sadoveanu, Vremuri de bejenie. Nunta Domniţei Ruxandra, îngr. de C-tin Mitru. Prefaţă şi tabel cronologic de Mihai Drăgan. Bucureşti, Editura Minerva, 1977 (Biblioteca pentru toţi).

1989 -  este numit de Ministerul Învăţământului membru în zece comisii de doctorat, la Univ. din Iaşi şi Bucureşti (teze îndrumate de prof. dr. doc. Const. Ciopraga, prof. dr. I. D. Lăudat, prof. dr. doc. Dim. Păcurariu, prof. dr. D-tru Micu, prof. dr. Silvian Iosifescu).

1978 -  apare vol. de critică Lecturi posibile (T. Maiorescu, G. Ibrăileanu),Iaşi, Junimea,

comentat de Mircea Vaida, Const. Călin, Z. Ornea, Florin Faifer, M. Ungheanu, I. Apetroaie, Serafim Duicu, C. Trandafir ş. a.

-  se tipăreşte, la Bucureşti, Editura Minerva, 1978, V. Alecsandri, Pasteluri şi legende, postfaţă şi bibliografie de Mihai Drăgan.

-  in cadrul activităţii didactice, începând cu anul 1978 şi până în 1993,a îndrumat lucrări (peste 70) ale profesorilor de limba română din învăţământul preuniversitar pentru obţinerea gradului didactic I.

1978-1989 -  participă în fiecare an cu comunicări în cadrul manifestărilor "Zilele

culturii călinesciene" de la Oneşti. Coordoneator, împreună cu prof. dr. Eugen Simion, al secţiei: Literatura clasică.

1979 -  apare ediţia Mihail Sadoveanu, Demonul tinereţii. Uvar, îngr. de Constantin

Mitru. Prefaţă de Gabriel Dimisianu. Tabel cronologic de Mihai Drăgan. Bucureşti, Editura Minerva, 1979 (Biblioteca pentru toţi).

- devine membru în Comitetul de redacţie al revistei Analele ştiinţifice ale Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi, seria Literatură.

1980 -  a fost cooptat în grupul de critici şi istorici literari care au pregătit Tratatul

academic de Istoria literaturii române, ce urma să apară sub egida Institutului de istorie şi teorie literară "G. Călinescu" - Bucureşti. A elaborat în acest scop două capitole: "Junimea" şi "Convorbiri literare" (47 de pagini dactilografiate) şi B. P. Haşdeu (55 de pagini dactilografiate) pe care le-a predat forului ştiinţific amintit.

Tratatul nu a mai apărut.

1980 -  incepând cu acest an, ţine prelegeri de Literatura română. Epoca: Marii clasici la cursurile de perfecţionare cu profesorii din învăţământul preuniversitar.

-  mai -  participă cu comunicare la sesiunea T.Arghezi (centenarul naşterii), Iaşi.

-  noiembrie -  participă cu comunicare la sesiunea naţională M. Sadoveanu

(centenarul naşterii), Iaşi.

1981  -  aprilie -  participă cu comunicare la sesiunea O.Goga (centenarul naşterii), Iaşi.

-  septembrie -  participă cu comunicare la sesiunea naţională G. Bacovia

(centenarul naşterii), Bacău.

1982 -  apare vol. Mihai Eminescu. Interpretări, 1, studiu monografic despre opera

poetului, Iaşi, Junimea, colecţia "Eminesciana", "în care autorul identifică în faza de început a creaţiei eminesciene (1866-1869) idei şi forme caracteristice pentru sinteza ulterioară. Este partea cea mai substanţială şi mai «nouă» a volumului",

spunea Al. Zub în Anuarul Institutului de istorie şi arheologie "Al. D. Xenopol", Iaşi, 1983. Monografia a reţinut atenţia şi altor critici, precum: C. Trandafir, N. Ciobanu, Eugen S. Cucerzan, Leonida Maniu, Gh. Bulgăr, Nicolae Liu, Liviu Leonte, Al. Tănase, Ioan Holban, I. Cheie-Pantea, Miron Blaga, C-tin Barbu, Petru Zugun, I. Apetroaie ş. a. Pentru acest volum, primeşte Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi peanul 1982.

-  este "glisat" în catedră pe postul de profesor (rămas vacant), aprobat apoi de minister.

-  septembrie -  apare antologia Mihai Eminescu, Geniu pustiu, prefaţă, note şi bibliografie de Mihai Drăgan. Iaşi, Junimea, 1985. Culegerea de proză este destinată a fi, în primul rând, bibliografie şcolară.

-  noiembrie -  participă cu comunicare la sesiunea Liviu Rebreanu (centenarul naşterii), Iaşi.

-  apare vol. II din Mihai Eminescu. Interpretări, 2, Iaşi, Junimea, colecţia "Eminesciana", o carte în care "Mihai Drăgan se ocupă cu o minuţiozitate rară de metamorfozele pe care le cunoaşte «geniul pustiu» şi, apoi, de identitatea creatorului de geniu «prin creaţie». (...) Ne aflăm în faţa unor excelente analize de text, care au la bază impactul direct cu opera, cu întreg laboratorul de creaţie eminescian şi se sprijină pe o cultură de cea mai bună calitate şi, în primul rând, pe lucrări critice, teoretice şi filosofice adecvate şi autorizate", spunea G. Nistor în Transilvania. Despre această monografie au mai scris: Al. Piru. N. Manolescu, I. Cheie-Pantea, Ioan Viorel Bădică, Miron Blaga ş. a.

-  se tipăreşte la Iaşi, Editura Junimea, 1986, G. Ibrăileanu, Studii literare, ediţie îngrijită, tabel cronologic, note şi bibliografie de Lenuţa Drăgan şi Mihai Drăgan. Prefaţă de Mihai Drăgan. Volumul, gândit ca bibliografie şcolară, adună, selectiv, studii şi articole despre scriitorii români, începând cu V. Cârlova şi până la G. Călinescu.

-  martie -  participă cu comunicare la sesiunea "Viaţa românească - 80 de ani de la apariţie, Iaşi.

1986 -  este preşedintele Consiliului ştiinţific al Muzeului literaturii române al Moldovei, Iaşi.

1987 -  apare volumul de studii şi eseuri Clasici şi moderni, Bucureşti, Editura Cartea românească, 1987, "ca o pledoarie în favoarea ideii că marea tradiţie este o modernitate clasicizată la care ne raportăm continuu...",cum spunea în prefaţă autorul. Despre volum au scris, printre alţii, Ioan Holban, Gh. Bulgăr, Al. Dobrescu, Mircea Popa, Gh. Grigurcu, Adrian Voica ş. a. Reproducem un fragment din cele exprimate de Mircea Popa, în "Steaua":

"Responsabilitatea actului critic capătă la el [Mihai Drăgan] proporţii hagiografice, din care cauză stilul devinde deosebit de strunit, precis, riguros controlat, până la o anume uscăciune didactică. Dar odată intrat

în tiparele lui, eşti cucerit de logica şi înşiruirea ideilor, de limpezimea clasică a

exprimării, de comunicarea cât mai clară a esenţei problemei, fără divagaţii şi

înflorituri retorice inutile. Aceste calităţi ale scrisului său ies cu putere la iveală şi în cartea recent apărută, Clasici şi moderni (Cartea românească, 1987), marcând, într-un fel şi un moment biografic aniversar, împlinirea a 59 de ani de viaţă".

-  apare volumul Pompiliu Constantinescu, O catedră Eminescu, antologie, notă editorială şi indice de nume de Lenuţa Drăgan. Prefaţă de Mihai Drăgan, Iaşi, Junimea, 1987, colecţia "Eminesciana". Ediţia adună studii şi eseuri despre Eminescu, cronici, comentarii şi recenzii ale ediţiilor sau cărţilor consacrate poetului.

-  aprilie 9 -  se stinge, fulgerător, tatăl, Neculai Gh.Drăgan, fapt care-l marchează profund pe Mihai Drăgan.

-  octombrie -  este sărbătorit(puţin înainte de vreme,data naşterii fiind 6 decembrie) - împreună cu poetul Ioanid Romanescu la Asociaţia Scriitorilor din Iaşi, la împlinirea vârstei de 50 de ani.

1988, -  februarie -  participă cu comunicare la sesiunea B. P. Haşdeu (150 de ani

de la moarte), Iaşi.

-  aprilie 19 -  la un an de la pierderea tatălui, trece în nefiinţă şi mama, Elena Drăgan, al doilea eveniment care îl afectează enorm de mult.

-  octombrie -  ţine o "prelecţiune" la Muzeul literaturii române - "Casa

Pogor" - Iaşi, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la fondarea societăţii" Junimea".

1988-1989 -  participă la organizarea cursurilor naţionale "Mihai Eminescu" de la Iaşi, pentru profesorii de limba română din ţară. Susţine şi prelegeri:august 1988 şi, respectiv, 1989.

1989 -  ianuarie 15 -  participă cu comunicare la sesiunea naţională "Mihai Eminescu", Botoşani.

-  primeşte Premiul "Mihai Eminescu" al Uniunii Scriitorilor din România "pentru activitatea de exeget al operei lui Mihai Eminescu".

-  apare volumul Vladimir Streinu, Eminescu, Iaşi, Junimea, 1989,

colecţia "Eminesciana". Ediţia, îngrijită de Mihai Drăgan adună studiile, articolele, cronicele şi însemnările lui Vladimir Strein consacrate lui Eminescu sau unor ediţii şi texte despre poet.

-  pentru îngrijirea acestei edţii, Mihai Drăgan primeşte Premiul revistei "Argeş".

-  iunie -  participă cu comunicare la sesiunea Mihai Eminescu)centenarul morţii), Iaşi.

-  august Director al cursurilor de vară "Mihai Eminescu", Iaşi. Ţine şi prelegeri.

-  decembrie 21 Aflat într-o comisie de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, este martor la începutul represiunii armate contra demonstranţilor anticeauşişti.

-  întors la Iaşi, devine el însuşi victima unei violente şi nedrepte campanii de denigrare şi contestare, campanie ce urmărea înlătuarea lui din Facultate şi terminarea morală şi chiar fizică.

1990 -  este printre membrii fondatori ai Ligii culturale "Mihai Eminescu" - Brăila.

-  august -  participă şi ţine prelegeri la cursurile de vară "Mihai Eminescu", Iaşi.

1991 -  februarie -  devine profesor titular (Comisia: acad. Prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu -Buşulenga, preşedinte; prof. dr. D-tru Micu, prof. dr.Eugen Todoran, membri).

-  iulie 23 -  se naşte nepotul Mihai Sebastian, fiul fiicei sale Lăcrămioara şi al lui Ioan Cezar Chihaia, cea mai mare bucurie a ultimilor doi ani de viaţă.

1991 -  este membru în Consiliul de redacţie al revistei "Limba română"- Chişinău.

1992 -  apare ediţia Mihai Eminescu, Poezii în "Familia", îngrijită, note şi prefaţă de

Miron Blaga. Cuvânt înainte: Ioan Creţu. Prefaţă de Mihai Drăgan. Oradea, Casa de presă şi editură "Anotimp", 1992.

-  Ianuarie 10 -  membru fondator al Fundaţiei culturale "Mihai Eminescu"- sediul la Chişinău.

1993 -  martie-noiembrie -  este membru în Consiliul de redacţie al revistei Neamul

românesc, serie nouă, Iaşi.

-  noiembrie 1 -  după aproape trei ani de încercări greu de imaginat, cedează şi se stinge "cu zile", luni, 1 noiembrie 1993, orele 16,25, din cauza unei hemoragii digestive.

"Nu am puterea să-ţi povestesc, în această scrisoare, toată atmosfera infernală din facultate. Păstrează această epistolă şi dacă mi se va întâmpla ceva rău să o dai odată publicităţii. De când ştiu să gândesc şi să judec am aşteptat libertatea, ca acum să nu mă pot bucura de ea, să scriu şi să muncesc mai bine" - spunea profesorul într-o scrisoare către Miron Blaga.

1995-        iunie 3 -  Şcoala generală nr. 11 - Bacău primeşte numele Şcoala"Mihai

Drăgan"- Bacău. Evenimentul a fost mediatizat la Tele Europa Nova - Iaşi şi de Televiziunea - Bacău.

-  septembrie -  apare volumul Mihai Eminescu, Poezii. Selecţie, prefaţă, note

editorială, repere critice şi bibliografie: Mihai Drăgan. Iaşi, Institutul European, 1995 (Colecţia: Opera Magna). Antologia care selectează 101 poezii (61 de poezii antume şi 40 de poezii postume) a urmărit prezentarea poetului în dominantele temelor, motivelor şi viziunilor lui artistice reprezentative. Pentru că se adresează în primul rând şcolii, elevilor şi studenţilor, întregului tineret studios, în partea finală a cărţii, se găsesc peste 80 de repere critice despre 40 de poezii, din 36 de exegeţi români şi străini. Ediţia era pregătită şi trebuia să apară în 1992, la Editura "Meridianul 28" din Chişinău (cu sediul la Iaşi), dar aceasta n-a mai funcţionat.

1995 -  televiziunea "Europa Nova" a difuzat filmul documentar despre profesorul

Mihai Drăgan, realizat de Gheorghe Drăgan şi Liliana Buruiană, în noiembrie, la împlinirea a 2 ani de la moarte.

1997 -  TVR-Iaşi a difuzat, în cadrul emisiunii Oameni de seamă, în primăvara lui 1997,

un film închinat memoriei lui Mihai Drăgan, realizat de Oana Lazăr.

1998 -  noiembrie Apare revista Şcolii "Mihai Drăgan", numită "Confluenţe";

nr. 1, dedicat profesorului, criticului şi istoricului literar Mihai Drăgan.

1999 -  apare ediţia a II-a a celor două volume de Mihai Eminescu. Interpretări,

1, 2 sub titlul Eminescu tânăr sau "a doua mea fiinţă". Cu o notă editorială şi

postfaţă de Gheorghe Drăgan. Iaşi, Institutul European, 1999.

2001 -  aprilie Apare nr. 2 al revistei "Cartea" - Periodic de atitudine culturală, scos de Biblioteca Judeţeană "Costache Sturdza" - Bacău. Numărul este închinat lui Mihai Drăgan.

LUCRARI PUBLICATE

-  Aproximații critice, Iași, Ed. Junimea, 1970

  G. Ibrăileanu, București, Ed. Albatros, 1971

B. P. Hasdeu, Iași, Ed. Junimea, 1972

Reacții critice, Iași, Ed. Junimea, 1973

Lecturi posibile, Iaşi, Ed. Junimea, 1978

  Mihai Eminescu - interpretări, vol. I, Iași, Ed. Junimea, 1982

  Mihai Eminescu - interpretări, vol.II, Iași, Ed. Junimea, 1986

Clasici și moderni, București, Ed. Cartea Romanească, 1987

Eminescu tânăr sau „A doua mea ființă, Iași, Institutul European, 1999

expoziţie carte

expoziţie carte

-  

DECEMBRIE

1 decembrie           -  Ziua Naţională a României

          -  Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA

3 decembrie           -  Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi

5 decembrie            - 110 de ani de la naşterea regizorului  şi producătorului de animaţie

american  Walt DISNEY (05.12.1901-15.12.1966)

6 decembrie            - 74 de ani de la naşterea criticului si istoricului literar  Mihai

DRĂGAN, emiescolog (creatorul colectiei Eminesciana) ,  doctor in filologie, professor al Universitatii Alexandru Ioan Cuza Iaşi, (6.12.1937 -  01.11.1993)

8 decembrie            -  Ziua Constituţiei României

-  135 de ani de la naşterea prozatoarei Hortensia PAPADAT-BENGESCU   (08.12.1876- 05.03.1955)

9 decembrie           -  Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei

10 decembrie         -  Ziua Internaţională a Drepturilor Omului 

-  160 de ani de la naşterea bibliotecarului american  Melvil DEWEY, inventatorul sistemului de clasificare zecimală (10.12.1851-26.12.1931)

-  115 ani de la moartea chimistului suedez Alfred NOBEL. Întemeietorul fundaţiei care acordă, începând cu 1901, Premiile Nobel (21.10.1833-10.12.1896)

-  75 de ani de la moartea dramaturgului, romancierului  şi poetului italian  Luigi PIRANDELLO, laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (28.06.1867-10.12.1936)

11 decembrie         -  Ziua Internaţională a Muntelui

14 decembrie         -  65 de ani de la moartea scriitorului  Ioan Alexandru BRĂTESCU-VOINEŞTI(01.01.1868-14.12.1946)

16 decembrie         -  Ziua Solidarităţii Naţionale Împotriva Dictaturii

-  100 de ani de când exploratorul norvegian Roald Amundsen atinge Polul Sud (16.12.1911)

17 decembrie         -  70 de ani de la naşterea criticului, istoricului literar  şi eseistului 

Liviu PETRESCU.  Profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere  şi director al  Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară Sextil Puşcariu din Cluj-Napoca (17.12.1941-05.07.1999)

20 decembrie         -  Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane

-  150 de ani de la naşterea publicistului, poetului  şi prozatorului  Constantin MILLE (20.12.1861-20.02.1927)

22 decembrie         -  Ziua Libertăţii României

-  55 de ani de la moartea poetului Nicolae LABIŞ (02.12.1935-22.12.1956)

24 decembrie         -  130 de ani de la naşterea poetului şi eseistului spaniol Juan Ramón JIMÉNEZ. Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1956 (24.12.1881-29.05.1958)

26 decembrie         -  120 ani de la naşterea scriitorului american Henry MILLER (26.12.1891-07.01.1980)

28 decembrie         -  70 de ani de la naşterea criticului  şi istoricului literar  Ioana Em. PETRESCU. Cadru universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, renumit eminescolog. (28.12.1941-21.10.1990)

29 decembrie         -  85 de ani de la moartea poetului german  Rainer Maria RILKE  (René Karl Wilhelm Joseph Maria Rilke) (04.12.1875-29.12.1926)

31 decembrie         -  75 de ani de la moartea scriitorului şi filosofului spaniol Miguel DE UNAMUNO y Jugo (29.09.1864-31.12.1936)