MIHAI DRĂGAN

6 decembrie 1937 – 1 noiembrie 1993

TABEL CRONOLOGIC

1937 - 6 decembrie (de fapt, la 4 decembrie, dar din cauza iernii grele, este înscris în

actele oficiale ale Primăriei abia pe 6 dec.; dată consemnată în certificatul de naştere) se naşte, în satul viişoara, com. Tg. Trotuş, jud.Bacău, Mihai Drăgan, primul din cei cinci băieţi (Neculai, 1941-2001;Gheorghe, n. 1943; Ion, n. 1945; Vasile, n. 1950) ai soţilor Elena (n.Stoian, 1916-1988) şi Neculai Drăgan (1911-1987), ţărani cu dragoste depământ.

1949 - urmează primele patru clase la Şcoala primară din satul natal,învăţător fiindu-i Andrei Lupescu.

1952 - continuă ciclul II la Şcoala nr. 2 băieţi (azi "C. Negri") din oraşul Târgu Ocna,

jud. Bacău. Profesor de limba română: N. Blăgoi.

1955 - elev la Liceul "Oituz" din oraşul Târgu Ocna, după ce, la începutul clasei a opta fusese admis doar să asiste la ore (din cauza ...originii sociale), nefiind înscris în catalog. Cel care i-a insuflat dragostea pentru literatură a fost profesorul de limba română, Dan Protopopescu.

1955 - susţine bacalaureatul şi imediat, în august, dă examen de admitere la Facultatea de Filologie a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

1960 - student la Fac. de Filologie, secţia: Limba şi literatura română.Printre profesorii pe care i-a avut, amintim pe Theofil Simenschy, Al.Dima, N. I. Popa, D-tru Gafiţanu, Const. Ciopraga, Ernest Stere, Şt.Bârsănescu, Ariton Vraciu ş. a.Ca student, activează în cadrul Cercului de literatură română şi în cenaclul literar.

Este doi ani membru în comisia de presă a subredacţiei Iaşi a revistei "Viaţa studenţească".

1958 - student fiind, în anul al IV-lea, îi apare recenzia la vol. Nicolae Filimon

de H. Zalis, în revista "Iaşul literar" nr. 9-10, 1958. A fost considerat de el însuşi debutul său în critica literară.

1960 - februarie - se căsătoreşte cu Lenuţa Guică, colegă de facultate.

- iunie - licenţiat în limba şi literatura română, prin decizie ministerială, este

reţinut la Catedra de Literatură română. octombrie, 1 Încadrat ca şef de

cabinet la Catedra de literatură română a Fac. de Filologie a Univ. "Al.I. Cuza" din Iaşi. Paralel cu activitatea didactică, se impune în publicistică prin tipărirea unor studii, articole, cronici literare, comentarii critice, recenzii în revistele literare din Iaşi şi din ţară: Iaşul literar, Tribuna, Luceafărul, Contemporanul, Viaţa românească, Scrisul bănăţean, Convorbiri literare, Ateneu, Analele ştiinţifice ale Univ. "Al.I. Cuza"-Iaşi, seria Literatură, Manuscriptum, Cronica, Tomis, România literară, Steaua, Literatorul (serie nouă), Cele Trei Crişuri (serie nouă),Neamul românesc (serie nouă), Limba română (Chişinău) ş. a.

1961 - martie 27 - se naşte Elena-Lăcrămioara, unica fiică a soţilor Lenuţa şi Mihai

Drăgan, absolventă, în 1984, a Fac. de Filologie a Univ. "Al. I.Cuza" Iaşi, secţia: engleză-română.

- octombrie 1 - devine asistent la disciplina Istoria literaturii române, Epoca: Marii clasici şi susţine seminariile de la acest curs.

1963 - ca tânăr asistent, îndrumă şi recenzează lucrări de licenţă. Până în 1991 a

coordonat un număr de 252 de lucrări de licenţă, din care 102 erau despre opera lui Eminescu.

- publică în Tribuna un studiu în cinci părţi despre Proza lui Eminescu.

- este prezent cu articole despre poet şi în alte reviste.

1964 - primeşte Premiul pentru critică literară al revistei"Luceafărul" pentru studiile

despre Eminescu apărute înîn Luceafărul, Tribuna, Iaşul literar,

- iunie participă cu comunicări la Sesiunea naţională "M. Eminescu" (75de ani de la moartea poetului), Botoşani.

1967 - s-a implicat, prin studiile publicate în revistele Iaşul literar, Luceafărul şi

Cronica, în acţiunea de analiză critică a activităţii lui titu Maiorescu, polemizând cu dogmaticii şi adversarii mentorului junimist.Studiile au fost incluse în volumul de debut, Aproximaţii critice (1970).

1967- martie - dă examen de admitere la doctorat (Comisia: prof. dr. doc. Const.

Ciopraga, prof. dr. doc. N. I. Popa şi prof. dr. I. D. lăudat).

- participă la sesiunea naţională: 100 de ani de la apariţia revistei

"Convorbiri literare", Iaşi.

1968 - este ales membru stagiar al Uniunii Scriitorilor din România.

- noiembrie - devine membru în Comitetul de redacţie al revistei Alma Mater a studenţilor Universităţii "Al. I. Cuza" - Iaşi. Aici, lucrează până în 1972.

- apare vol. B. P. Haşdeu, Pagini alese. Ediţie îngrijită, studiu narativ, notă editorială, tabel cronologic şi bibliografie de Mihai Drăgan. Bucureşti, editura Tineretului, 1968 (Colecţia "Lyceum").

1969 - participă, din cara anului 1968, la toate sesiunile "M. Eminescu"desfăşurate cu prilejul celor 10 ediţii ale Festivalului naţional de poezie"M. Eminescu", Iaşi.

- deşi asistent, i s-a încredinţat predarea unui curs de Istoria literaturii române (1880-1918) la secţia: Română, curs fără frecvenţă.

1969 - este unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi.

1970 - suplineşte un post de lector pentru care a dat concurs în primăvara lui 1970

(Comisia: prof. dr. doc. Const. Ciopraga, prof. dr.doc. Dim. Păcurariu, prof. dr. I. D. Lăudat).

1970 - octombrie 1 - este confirmat lector universitar titular.

- mai - debutează editorial cu vol. Aproximaţii critice, Iaşi, Junimea,

1970 - bine primit de critică (despre care scriu Constantin Călin, Liviu Leonte, M.

Ungheanu, Al. Piru, I. Apetroaie, N. Manolescu), volumul a obţinut Diploma revistei "Ateneu" - Bacău, pentru volum de debut.

1971- mai - apare G. Ibrăileanu, studiu monografic, Bucureşti, Editura Albatros, 1971.Monografia a fost comentată de M. Ungheanu, N.Manolescu, Valentin Taşcu, Al.Piru, N. Ciobanu, Mircea Zaciu, Constantin Călin, Liviu Leonte ş. a.

- se tipăreşte la Editura Minerva, Bucureşti, ediţia G. Ibrăileanu, Campanii,

îngrijită şi prefaţată de Mihai Drăgan. Volumul adună cele mai reprezentative articole, note polemice şi reflecţii critice publicate de Ibrăileanu în revista Viaţa românească, în special la rubrica "Miscellanea", semnate, în mare parte, cu pseudonimul P. Nicanor etCo., majoritatea neincluse într-un volum al criticului.

- devine membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

- octombrie, 1 - incepe predarea cursului de Istoria literaturii române. Epoca: Marii clasici, curs la care ţinea seminarii încă din 1961.

1972 - apare B. P. Haşdeu, Iaşi, Editura Junimea, prima monografie care încearcă să

prezinte critic un Haşdeu in integrum. Lucrarea a fost distinsă cu Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniuniii Scriitorilor din România. Despre monografia B. P. Haşdeu au scris: Const. Ciopraga, Al. Piru, N. Manolescu, Al. Andriescu, Mircea Popa, Mircea Iorgulescu, C.Costin, Dan Mănucă, Al. Zub, Al. Ştefănescu, T. Tihan ş. a.

- mai, 3 - susţine doctoratul cu lucrarea B. P. Haşdeu (studiu critic) (Comisia: îndrumător ştiinţific, prof. dr. doc. Const. Ciopraga şi membri:acad. Prof. dr. doc. Gh. Ivănescu, prof. dr. doc. Dim. Păcurariu, prof. dr.I. D. Lăudat). În referatul său, acad. prof. dr. doc. Gh. Ivănescu spunea:"Lucrarea lui Mihai Drăgan este o monografie excepţional de valoroasă despre un scriitor care a fost neglijat în genere de critica şi istoria literară românească. Ea dovedeşte maturitatea de gândire a autorului şi marile sale posibilităţi de cercetător în domeniul istoriei literare. Ea impune pe Mihai Drăgan printre istoricii literari de seamă din vremea noastră".

1976 - membru în Consiliul profesoral al Facultăţii de Filologie.

1981 - este membru în Comitetul de conducere al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi.

1973 - apare volumul de critică, Reacţii critice, Iaşi, Junimea, despre care Constantin

Călin spunea: "Cartea se constituie dintr-o serie de opoziţii care în ultimă instanţă definesc o atitudine, o etică, un stil. Ce respinge Mihai Drăgan? Critica fără spirit, versatilă, conjuncturală, falsa erudiţie, incompetenţa, manifestările de intemperanţă, pompierismul zelos, hemoragia adverbială, aranjamente inefabile, «bizantine», - după cum se vede, abateri de la moralitatea profesiunii". Despre volum au mai scris Mircea Iorgulescu, Liviu Leonte, T. Tihan ş.a.

- se tipăreşte la Bucureşti, la Editura Eminescu, ediţia B. P. Haşdeu, Răzvan şi Vidra, cu o prefaţă de Mihai Drăgan.

- apare antologia Modern Romanian Poetry / Poezia română modernă de Donald Eulert şi Şt. Avădanei. Postfaţă de Const. Ciopraga. Selecţie şi prefaţă de Mihai Drăgan, Iaşi, Junimea, 1973.

1974-1990 - iniţiază şi coordonează, încă de la apriţie (1974) colecţia "Eminesciana" a

Editurii Junimea din Iaşi, în cadrul căreia au apărut până în 1990, 52 (cincizeci şi două) de "volume de referinţă" - cum se exprima Şerban Cioculescu în 1985, în România literară. Colecţia a fost concepută ca o adevărată Bibliotecă Eminescu, oferind "publicului larg ocazia de a reîntâlni (în tiraje de masă) marile momente ale eminescologiei române şi străine", cum aprecia Ioana Em. Petrecu (cercetătoare a operei lui Eminescu de recunoscută autoritate) în 1987,în Familia. Printre titlurile apărute în această colecţie enumerăm câteva: Ibrăileanu,T. Vianu, Gh. Bulgăr, C. Călinescu, Alain Cuillermou, Amita Bhose, I. Kojevnikov, Edgar Papu, D. Caracostea, I. Negoiţescu, N. Iorga, M. Dragomirescu, G. Bogdan-Duică, E. Todoran, Perpessicius, D.Vatamaniuc, N. Ciobanu, P. Constantinescu, Vladimir Streinu ş. a.

1974 - apare G. Ibrăileanu, Mihai Eminescu, studii şi articole. Ediţie îngrijită, prefaţă,

note şi bibliografie de Mihai Drăgan. Iaşi, Junimea, 1974 (Colecţia "Eminesciana"). Sunt adunate, pentru prima dată într-un volum compact, principalele studii, articole, note ale lui Ibrăileanu despre Eminescu, publicate de critic în diverse culegeri sau lăsate în paginile revistelor, cu deosebire în Viaţa românească.

1975 - participă cu comunicare la sesiunea naţională Mihai Eminescu (125 de ani de la naşterea poetului), Botoşani.

- apare ediţia a II-a B. P. Haşdeu, Răzvan şi Vidra, Bucureşti, Editura Eminescu, la care Mihai Drăgan scrie prefaţa.

- in urma concursului dat pentru ocuparea postului de conferenţiar (comisia: prof. dr. doc. Const. Ciopraga, prof. dr. doc. Dim. Păcurariu, prof. dr. Maria Platon) e numit, la 15 septembrie 1975, conferenţiar titular la disciplinele: Istoria literaturii române. Epoca Marii clasici şi Curs şi seminar special de Literatură română. În cadrul Cursului şi Seminarului special de Literatură română, a predat teme precum: B. P.Haşdeu; Proza literară a lui Eminescu; Istoria criticii literare româneşti (pe etape); Eminescu în conştiinţa criticii româneşti.

- a îndrumat, în fiecare an, începând cu 1975, în medie câte 10-12 lucrări despre Eminescu, pregătite de studenţii profesorului, pentru Colocviul naţional studenţesc "M. Eminescu", multe dintre acestea fiind premiate la cele 15 ediţii ale Colocviului, câte au avut loc până în 1990.

- in urma analizei în Catedră, în 1975 (comisia: prof. dr. doc. Const. Ciopraga, conf. dr. Maria Platon, lector dr. Ion Apetroaie) a unor lecţii despre Maiorescu şi Eminescu, primind aviz favorabil, cursul este propus pentru litografiere.

1976 - se litografiază vol. I din cursul de Istoria literaturii române. Epoca: Marii clasici.Iaşi, Litogr. Univ., (Uz intern). Vol. cuprinde: "Junimea", revista "Convorbiri literare", Maiorescu, precum şi pe memorialistul "Junimii" - Gh. Panu.

1977 - februarie Participă cu comunicare la sesiunea I. L. Caragiale (125 de ani de la naşterea scriitorului), Iaşi.

- apare ediţia Mihail Sadoveanu, Vremuri de bejenie. Nunta Domniţei Ruxandra, îngr. de C-tin Mitru. Prefaţă şi tabel cronologic de Mihai Drăgan. Bucureşti, Editura Minerva, 1977 (Biblioteca pentru toţi).

1989 - este numit de Ministerul Învăţământului membru în zece comisii de doctorat, la Univ. din Iaşi şi Bucureşti (teze îndrumate de prof. dr. doc. Const. Ciopraga, prof. dr. I. D. Lăudat, prof. dr. doc. Dim. Păcurariu, prof. dr. D-tru Micu, prof. dr. Silvian Iosifescu).

1978 - apare vol. de critică Lecturi posibile (T. Maiorescu, G. Ibrăileanu),Iaşi, Junimea,

comentat de Mircea Vaida, Const. Călin, Z. Ornea, Florin Faifer, M. Ungheanu, I. Apetroaie, Serafim Duicu, C. Trandafir ş. a.

- se tipăreşte, la Bucureşti, Editura Minerva, 1978, V. Alecsandri, Pasteluri şi legende, postfaţă şi bibliografie de Mihai Drăgan.

- in cadrul activităţii didactice, începând cu anul 1978 şi până în 1993,a îndrumat lucrări (peste 70) ale profesorilor de limba română din învăţământul preuniversitar pentru obţinerea gradului didactic I.

1978-1989 - participă în fiecare an cu comunicări în cadrul manifestărilor "Zilele

culturii călinesciene" de la Oneşti. Coordoneator, împreună cu prof. dr. Eugen Simion, al secţiei: Literatura clasică.

1979 - apare ediţia Mihail Sadoveanu, Demonul tinereţii. Uvar, îngr. de Constantin

Mitru. Prefaţă de Gabriel Dimisianu. Tabel cronologic de Mihai Drăgan. Bucureşti, Editura Minerva, 1979 (Biblioteca pentru toţi).

- devine membru în Comitetul de redacţie al revistei Analele ştiinţifice ale Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi, seria Literatură.

1980 - a fost cooptat în grupul de critici şi istorici literari care au pregătit Tratatul

academic de Istoria literaturii române, ce urma să apară sub egida Institutului de istorie şi teorie literară "G. Călinescu" - Bucureşti. A elaborat în acest scop două capitole: "Junimea" şi "Convorbiri literare" (47 de pagini dactilografiate) şi B. P. Haşdeu (55 de pagini dactilografiate) pe care le-a predat forului ştiinţific amintit.

Tratatul nu a mai apărut.

1980 - incepând cu acest an, ţine prelegeri de Literatura română. Epoca: Marii clasici la cursurile de perfecţionare cu profesorii din învăţământul preuniversitar.

- mai - participă cu comunicare la sesiunea T.Arghezi (centenarul naşterii), Iaşi.

- noiembrie - participă cu comunicare la sesiunea naţională M. Sadoveanu

(centenarul naşterii), Iaşi.

1981 - aprilie - participă cu comunicare la sesiunea O.Goga (centenarul naşterii), Iaşi.

- septembrie - participă cu comunicare la sesiunea naţională G. Bacovia

(centenarul naşterii), Bacău.

1982 - apare vol. Mihai Eminescu. Interpretări, 1, studiu monografic despre opera

poetului, Iaşi, Junimea, colecţia "Eminesciana", "în care autorul identifică în faza de început a creaţiei eminesciene (1866-1869) idei şi forme caracteristice pentru sinteza ulterioară. Este partea cea mai substanţială şi mai «nouă» a volumului",

spunea Al. Zub în Anuarul Institutului de istorie şi arheologie "Al. D. Xenopol", Iaşi, 1983. Monografia a reţinut atenţia şi altor critici, precum: C. Trandafir, N. Ciobanu, Eugen S. Cucerzan, Leonida Maniu, Gh. Bulgăr, Nicolae Liu, Liviu Leonte, Al. Tănase, Ioan Holban, I. Cheie-Pantea, Miron Blaga, C-tin Barbu, Petru Zugun, I. Apetroaie ş. a. Pentru acest volum, primeşte Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi peanul 1982.

- este "glisat" în catedră pe postul de profesor (rămas vacant), aprobat apoi de minister.

- septembrie - apare antologia Mihai Eminescu, Geniu pustiu, prefaţă, note şi bibliografie de Mihai Drăgan. Iaşi, Junimea, 1985. Culegerea de proză este destinată a fi, în primul rând, bibliografie şcolară.

- noiembrie - participă cu comunicare la sesiunea Liviu Rebreanu (centenarul naşterii), Iaşi.

- apare vol. II din Mihai Eminescu. Interpretări, 2, Iaşi, Junimea, colecţia "Eminesciana", o carte în care "Mihai Drăgan se ocupă cu o minuţiozitate rară de metamorfozele pe care le cunoaşte «geniul pustiu» şi, apoi, de identitatea creatorului de geniu «prin creaţie». (...) Ne aflăm în faţa unor excelente analize de text, care au la bază impactul direct cu opera, cu întreg laboratorul de creaţie eminescian şi se sprijină pe o cultură de cea mai bună calitate şi, în primul rând, pe lucrări critice, teoretice şi filosofice adecvate şi autorizate", spunea G. Nistor în Transilvania. Despre această monografie au mai scris: Al. Piru. N. Manolescu, I. Cheie-Pantea, Ioan Viorel Bădică, Miron Blaga ş. a.

- se tipăreşte la Iaşi, Editura Junimea, 1986, G. Ibrăileanu, Studii literare, ediţie îngrijită, tabel cronologic, note şi bibliografie de Lenuţa Drăgan şi Mihai Drăgan. Prefaţă de Mihai Drăgan. Volumul, gândit ca bibliografie şcolară, adună, selectiv, studii şi articole despre scriitorii români, începând cu V. Cârlova şi până la G. Călinescu.

- martie - participă cu comunicare la sesiunea "Viaţa românească - 80 de ani de la apariţie, Iaşi.

1986 - este preşedintele Consiliului ştiinţific al Muzeului literaturii române al Moldovei, Iaşi.

1987 - apare volumul de studii şi eseuri Clasici şi moderni, Bucureşti, Editura Cartea românească, 1987, "ca o pledoarie în favoarea ideii că marea tradiţie este o modernitate clasicizată la care ne raportăm continuu...",cum spunea în prefaţă autorul. Despre volum au scris, printre alţii, Ioan Holban, Gh. Bulgăr, Al. Dobrescu, Mircea Popa, Gh. Grigurcu, Adrian Voica ş. a. Reproducem un fragment din cele exprimate de Mircea Popa, în "Steaua":

"Responsabilitatea actului critic capătă la el [Mihai Drăgan] proporţii hagiografice, din care cauză stilul devinde deosebit de strunit, precis, riguros controlat, până la o anume uscăciune didactică. Dar odată intrat

în tiparele lui, eşti cucerit de logica şi înşiruirea ideilor, de limpezimea clasică a

exprimării, de comunicarea cât mai clară a esenţei problemei, fără divagaţii şi

înflorituri retorice inutile. Aceste calităţi ale scrisului său ies cu putere la iveală şi în cartea recent apărută, Clasici şi moderni (Cartea românească, 1987), marcând, într-un fel şi un moment biografic aniversar, împlinirea a 59 de ani de viaţă".

- apare volumul Pompiliu Constantinescu, O catedră Eminescu, antologie, notă editorială şi indice de nume de Lenuţa Drăgan. Prefaţă de Mihai Drăgan, Iaşi, Junimea, 1987, colecţia "Eminesciana". Ediţia adună studii şi eseuri despre Eminescu, cronici, comentarii şi recenzii ale ediţiilor sau cărţilor consacrate poetului.

- aprilie 9 - se stinge, fulgerător, tatăl, Neculai Gh.Drăgan, fapt care-l marchează profund pe Mihai Drăgan.

- octombrie - este sărbătorit(puţin înainte de vreme,data naşterii fiind 6 decembrie) - împreună cu poetul Ioanid Romanescu la Asociaţia Scriitorilor din Iaşi, la împlinirea vârstei de 50 de ani.

1988, - februarie - participă cu comunicare la sesiunea B. P. Haşdeu (150 de ani

de la moarte), Iaşi.

- aprilie 19 - la un an de la pierderea tatălui, trece în nefiinţă şi mama, Elena Drăgan, al doilea eveniment care îl afectează enorm de mult.

- octombrie - ţine o "prelecţiune" la Muzeul literaturii române - "Casa

Pogor" - Iaşi, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la fondarea societăţii" Junimea".

1988-1989 - participă la organizarea cursurilor naţionale "Mihai Eminescu" de la Iaşi, pentru profesorii de limba română din ţară. Susţine şi prelegeri:august 1988 şi, respectiv, 1989.

1989 - ianuarie 15 - participă cu comunicare la sesiunea naţională "Mihai Eminescu", Botoşani.

- primeşte Premiul "Mihai Eminescu" al Uniunii Scriitorilor din România "pentru activitatea de exeget al operei lui Mihai Eminescu".

- apare volumul Vladimir Streinu, Eminescu, Iaşi, Junimea, 1989,

colecţia "Eminesciana". Ediţia, îngrijită de Mihai Drăgan adună studiile, articolele, cronicele şi însemnările lui Vladimir Strein consacrate lui Eminescu sau unor ediţii şi texte despre poet.

- pentru îngrijirea acestei edţii, Mihai Drăgan primeşte Premiul revistei "Argeş".

- iunie - participă cu comunicare la sesiunea Mihai Eminescu)centenarul morţii), Iaşi.

- august Director al cursurilor de vară "Mihai Eminescu", Iaşi. Ţine şi prelegeri.

- decembrie 21 Aflat într-o comisie de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, este martor la începutul represiunii armate contra demonstranţilor anticeauşişti.

- întors la Iaşi, devine el însuşi victima unei violente şi nedrepte campanii de denigrare şi contestare, campanie ce urmărea înlătuarea lui din Facultate şi terminarea morală şi chiar fizică.

1990 - este printre membrii fondatori ai Ligii culturale "Mihai Eminescu" - Brăila.

- august - participă şi ţine prelegeri la cursurile de vară "Mihai Eminescu", Iaşi.

1991 - februarie - devine profesor titular (Comisia: acad. Prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu -Buşulenga, preşedinte; prof. dr. D-tru Micu, prof. dr.Eugen Todoran, membri).

- iulie 23 - se naşte nepotul Mihai Sebastian, fiul fiicei sale Lăcrămioara şi al lui Ioan Cezar Chihaia, cea mai mare bucurie a ultimilor doi ani de viaţă.

1991 - este membru în Consiliul de redacţie al revistei "Limba română"- Chişinău.

1992 - apare ediţia Mihai Eminescu, Poezii în "Familia", îngrijită, note şi prefaţă de

Miron Blaga. Cuvânt înainte: Ioan Creţu. Prefaţă de Mihai Drăgan. Oradea, Casa de presă şi editură "Anotimp", 1992.

- Ianuarie 10 - membru fondator al Fundaţiei culturale "Mihai Eminescu"- sediul la Chişinău.

1993 - martie-noiembrie - este membru în Consiliul de redacţie al revistei Neamul

românesc, serie nouă, Iaşi.

- noiembrie 1 - după aproape trei ani de încercări greu de imaginat, cedează şi se stinge "cu zile", luni, 1 noiembrie 1993, orele 16,25, din cauza unei hemoragii digestive.

"Nu am puterea să-ţi povestesc, în această scrisoare, toată atmosfera infernală din facultate. Păstrează această epistolă şi dacă mi se va întâmpla ceva rău să o dai odată publicităţii. De când ştiu să gândesc şi să judec am aşteptat libertatea, ca acum să nu mă pot bucura de ea, să scriu şi să muncesc mai bine" - spunea profesorul într-o scrisoare către Miron Blaga.

1995- iunie 3 - Şcoala generală nr. 11 - Bacău primeşte numele Şcoala"Mihai

Drăgan"- Bacău. Evenimentul a fost mediatizat la Tele Europa Nova - Iaşi şi de Televiziunea - Bacău.

- septembrie - apare volumul Mihai Eminescu, Poezii. Selecţie, prefaţă, note

editorială, repere critice şi bibliografie: Mihai Drăgan. Iaşi, Institutul European, 1995 (Colecţia: Opera Magna). Antologia care selectează 101 poezii (61 de poezii antume şi 40 de poezii postume) a urmărit prezentarea poetului în dominantele temelor, motivelor şi viziunilor lui artistice reprezentative. Pentru că se adresează în primul rând şcolii, elevilor şi studenţilor, întregului tineret studios, în partea finală a cărţii, se găsesc peste 80 de repere critice despre 40 de poezii, din 36 de exegeţi români şi străini. Ediţia era pregătită şi trebuia să apară în 1992, la Editura "Meridianul 28" din Chişinău (cu sediul la Iaşi), dar aceasta n-a mai funcţionat.

1995 - televiziunea "Europa Nova" a difuzat filmul documentar despre profesorul

Mihai Drăgan, realizat de Gheorghe Drăgan şi Liliana Buruiană, în noiembrie, la împlinirea a 2 ani de la moarte.

1997 - TVR-Iaşi a difuzat, în cadrul emisiunii Oameni de seamă, în primăvara lui 1997,

un film închinat memoriei lui Mihai Drăgan, realizat de Oana Lazăr.

1998 - noiembrie Apare revista Şcolii "Mihai Drăgan", numită "Confluenţe";

nr. 1, dedicat profesorului, criticului şi istoricului literar Mihai Drăgan.

1999 - apare ediţia a II-a a celor două volume de Mihai Eminescu. Interpretări,

1, 2 sub titlul Eminescu tânăr sau "a doua mea fiinţă". Cu o notă editorială şi

postfaţă de Gheorghe Drăgan. Iaşi, Institutul European, 1999.

2001 - aprilie Apare nr. 2 al revistei "Cartea" - Periodic de atitudine culturală, scos de Biblioteca Judeţeană "Costache Sturdza" - Bacău. Numărul este închinat lui Mihai Drăgan.

LUCRARI PUBLICATE