luni, 15 decembrie 2014
luni, 14 iulie 2014
Biblioteca Maia Martin: Nicolae Labis, Moartea căprioarei, lectura Maia Ma...
Biblioteca Maia Martin: Nicolae Labis, Moartea căprioarei, lectura Maia Ma...: Nicolae Labis, Moartea căprioarei, lectura Maia Martin montaj Maia Martin
luni, 10 februarie 2014
GRIGORE VIERU
| ||
OTILIA CAZIMIR
Otilia Cazimir
Otilia Cazimir, poeta, prozatoare si publicista, cunoscuta in special pentru poeziile sale destinate copiilor, s-a nascut pe 12 februarie 1894 in localitatea Cotu Vames, judetul Neamt. Otilia Cazimir este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, dar acesta nu este singurul pseudonim al scriitoarei, Alexandra Casian, Magda, Ofelia, Dona Sol, sunt alte cateva, folosite in special la semnarea articolelor "feministe".
Scriitoarea urmeaza cursurile primare la scoala Domneasca, cursurile liceale la Liceul Oltea Doamna si cele universitare la Facultatea de Litere si Filosofie din Iasi.
Otilia Cazimir colaboreaza la numeroase reviste, dar mai ales la "Viata romaneasca", in care isi face debutul in anul 1912 cu poezia "Noapte". A publicat aproape 60 de volume de poezii, primul volum "Lumini si umbre'' aparand in 1923. Urmeaza Fluturi de noapte (1927), Cantec de comoara (1931), Cronici fanteziste si umoristice (1930), Jucarii (1938), Poezii (1939), Versuri (1957).
In afara de poezie, Otilia Cazimir a publicat si volume de schite si nuvele, a facut traduceri din literatura rusa si franceza. Proza sa include: Din intuneric. Fapte si intimplari adevarate (1928), Din jurnalul unei doctorese (1928), Gradina cu amintiri (1929), A murit Luchi (1942), Prietenii mei scriitorii... (1961).
Scriitoarea a fost distinsa cu mai multe premii, printre care: Premiul Academiei Romane (1927), Premiul "Femina-Vie Heureuse" in 1928, Premiul National pentru Poezie (1937), Premiul Societatii Scriitorilor Romani (1942). Este membra a Societatii Scriitorilor Romani din anul 1929.
Otilia Cazimir s-a stins din viata la 8 iunie 1967, si este inmormantata la cimitirul Eternitatea din Iasi.
luni, 22 aprilie 2013
NOAPTEA BIBLIOTECILOR ROMÂNEŞTI
În
data de 23 aprilie 2013, sărbătorim ZIUA MONDIALĂ A CĂRŢII ŞI A DREPTULUI
DE AUTOR. Cu această ocazie, biblioteca şcolii vă invită începând cu
orele 18.00 la manifestarea NOAPTEA BIBLIOTECILOR.
Activităţi :
Parada
personajelor din lectura preferată - provocări la lectură - membrii
Clubului de lectură „ Mirajul cărţilori”.
Un strop de
poezie din partea elevilor - promovarea lecturii de poezie, prin recital de
poezie în sala de lectură;
Vizionare de filme
Step Up 2: The Streets(2008)
Juno(2007)
Regia : Jason Reitman
VĂ AŞTEPTĂM ÎN SALA DE
LECTURĂ !
miercuri, 6 martie 2013
RADU TUDORAN
S-a născut în localitatea Blejoi, județul Prahova, la data de 8 martie 1910, pe numele său
adevărat Nicolae Bogza, fiind fratele lui Geo Bogza.
Nostalgia puternică manifestată față de
călătoria pe mări a moştenit-o probabil
de la tatăl său, Alexandru Bogza, funcționar
al marinei comerciale.
După ce termină Liceul Militar de
la Mănăstirea Dealu în anul 1930 și, apoi, Școala Militară de Ofițeri de la Sibiu în anul 1932, funcționează timp de șase ani, (1932 - 1938), ca ofițer
al Armatei Române.
Renunță la cariera militară în anul 1938, an în care debutează cu un reportaj în revista „Lumea românească”, condusă de Zaharia Stancu. Există, desigur, o relație evidentă între demisia sa din armată și primele sale reușite literare. Tot acum, își
schimbă numele literar din Nicolae Bogza în Radu Tudoran, pentru
a nu sugera nici un fel de legătură directă cu fratele său.
În 1940 i-a apărut prima carte, volumul de
nuvele Orașul cu fete sărace. În anul următor, 1941, îi apare
romanul Un port la răsărit, roman care
nu a fost remarcat de critica literară decât cu mare întârziere și, mai apoi, din motive politice, trecut în
conul de umbră al uitării. Din păcate, din cauza războiului, și apoi după instaurarea comunismului
în România,
acest frumos roman, scris cu acea eleganță
firească a omului Radu Tudoran, avea să fie complet ignorat din două motive,
care erau total opuse politicii noului regimului de la București controlat de Kremlin. Unul era spațiul evocat, Basarabia iar
al doilea era, desigur, analiza lucidă, necruțătoare
și critică a lumii
pan-slaviste, adică a lumii aflate sub controlul rus-sovietic.
BIOGRAFIE 1945-1992
În timp ce fratele său, Geo Bogza,
s-a descurcat cu abilitate în meandrele tulburi ale anilor 1945 - 1947, fiind un militant
de stânga, Radu Tudoran mult mai sincer și
mai puțin abil, a scris articole în
care critica în mod egal extremismul de dreapta, dar și politica Uniunii Sovietice.
Tot în această perioadă tulbure
pentru România, 1945 - 1947, a continuat să
scrie și să publice, a strâns bani, s-a
stabilit la Brăila, și
a construit o corabie cu care voia să plece în lume.
Dintr-o dată, spre sfârșitul anului 1947, când controlul
sovieticilor asupra României devenise total, Radu Tudoran a fost rapid trecut
pe o linie total moartă. Conform spuselor sale, citat fiind dintr-un interviu
acordat Marinei Spalas și publicat în Revista „Contemporanul”numărul
15 din 1992: „După 1947 am fost înmormîntat, nimeni n-a mai pomenit de mine
decît dacă își mai aducea cineva aminte
să-mi vîre o suliță în coaste.”
Totuși,
nu este supus nici persecuțiilor și nici raidurilor Securității sau închisorii. Aflat în conul de umbră
al dizgrației alege traducerile, în
special din autori ruși și
sovietici, ca
mijloc de menținere a contactului cu
literatura și ca mijloc de existență.
Revine pe scena literară cu un aparent anodin și inofensiv roman pentru tineret, Toate pînzele sus! în anul 1954, care devine
aproape instantaneu un succes răsunător la publicul de toate vârstele,
aprinzând imaginația a milioane de
tineri români pentru câteva generații.
Romanul, scris cu mare talent narativ și
descriptiv, este puternic influențat de
pasiunea pentru aventură a autorului. Descrie călătoria pe care Radu Tudoran nu
a mai putut să o facă în 1948, deși corabia sa,
propria sa goeletă „Speranța”, fusese construită și îl aștepta
să plece în rada portului
Brăila. Modelul său de navigator l-a constituit Joshua Slocum, aidoma căruia ar
fi vrut să plece în jurul lumii.
Radu Tudoran a trăit retras mereu, până la sfârșitul vieții sale, dar a publicat de fiecare dată best-seller-uri. În 1977, numărul total al
exemplarelor din cărțile sale – aproape
fiecare reeditată de mai multe ori – depășea
cu mult 1 500 000 de exemplare tipărite. Cu banii aduși de romane, scriitorul și-a construit din nou o ambarcațiune pentru excursii, mai mică însă decât
prima sa corabie, pentru că aceasta era destinată unor călătorii mult mai puțin temerare.
Proiectul său cel mai ambițios
din punct de vedere literar rămâne ciclul de șapte romane Sfârșit de mileniu, scris cu o transparență și o
naturalețe atât de firească încât un cititor mai puțin experimentat nu va sesiza puterea și eleganța stilului ce l-au caracterizat pe Radu Tudoran încă de la publicarea
romanului Un port la răsărit. Sfârșit
de mileniu este o frescă complexă a societății românești a secolului XX,
fiind ciclul căruia talentatul prozator i-a închinat toată puterea sa creatoare
a ultimilor săi 20 de ani de viață.
A avut întotdeauna, precum scrisul
său cizelat, elegant și complex, faima
reală a unui bărbat distins si cuceritor. În ultimul an al vieții lucra la al șaptelea roman din ciclul Sfârșit
de mileniu, Sub zero grade, în care
era vorba de perioada de ocupație
sovietică, din 1944 și până în 1953.
A murit în dimineața
zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul
Fundeni, din cauza unei
boli a arterelor, după mai multe intervenții chirurgicale care n-au reușit
să-l salveze. Fratele său mai mare, Geo Bogza,
a murit un an mai târziu.
OPERE PUBLICATE
Nuvele
Romane
Anotimpuri, București: Editura Socec, 1943 (ediția a II-a, 1946; ediția a III-a, 1947; ediția
a IV-a, București: Editura Albatros, 1974)
Flăcări,
București: Editura
Forum (Tipografia „Cartea de Aur”), 1945 (ediția a II-a, 1947; ediția a III-a, București:
Editura Socec, 1948; ediția a IV-a,
București: Editura Tineretului,
1958; ediția a V-a, cu titlul Flăcările,
București: Editura Minerva, 1971; ediția a
VI-a, cu titlul Flăcările, București: Editura Eminescu, 1983)
Întoarcerea fiului
risipitor, București:
Editura Socec, 1947 (ediția a II-a,
București: Editura Minerva, 1970; ediția a III-a, 1971; ediția a IV-a, 1974; ediția
a V-a, București: Editura Eminescu,
1984)
Toate pînzele sus! (roman), București: 1954 (ediția
a II-a, revizuită și adăugită, București: Editura Tineretului, colecția
„Cutezătorii”, 1957; ediția
a III-a, 1961; ediția a IV-a, 1964; ediția a V-a, 1967; ediția a VI-a, în 2 volume, cu o postfață a autorului, București:
Editura Minerva, 1973; ediția a VII-a,
cu o prefață a autorului, București: Editura Ion Creangă, 1980)
Ultima poveste, București: Editura Tineretului, 1956 (ilustrații de Coca Crețoiu
Seinescu) (ediția a II-a, 1964; ediția a III-a, București: Editura Ion Creangă, 1973)
Dunărea revărsată,
București: Editura pentru Literatură, 1961 (ediția a II-a, 1963; ediția a III-a, 1967; ediția
a IV-a, București: Editura Minerva,
1977)
IMPRESII DE CALATORIE
Al optzeci și doilea, București: Editura pentru Literatură, 1966 (despre
o călătorie pe ocean cu traulerul „Constanța”)
TRADUCERI
A tradus singur sau în colaborare din: Aleksandr
Bek, Charles Darwin, Aleksandr Fadeev, Ivan Goncearov, I. Listenov, N. Nikitin, L.
Platov, Boleslaw Prus, Anatoli
Rîbakov, Tihon
Semușkin, Manaf Suleimanov, Aleksei
Nikolaevici Tolstoi, Jules Verne, Vitali
Zakrutkin,Antonín
Zápotocký.
miercuri, 31 octombrie 2012
marți, 9 octombrie 2012
LUNA INTERNAŢIONALA A BIBLIOTECILOR ŞCOLARE
În ultimii cinci ani luna octombrie este sărbătorită de bibliotecari şi elevi din întreaga lume caLuna Internațională a Bibliotecilor Școlare. Stabilită de către Asociația Internațională a Bibliotecarilor Școlari (IASL) această sărbătoare internațională este recunoscută de toate asociațiile profesionale de profil și de IFLA.
Anul acesta sloganul va fi:
Biblioteca şcolară:
Cheia către trecut, prezent şi viitor
(School Libraries: a Key to the Past, Present & Future)
In anul 2011 elevii scolii noastre au participat la proiectul International dedicat Lunii Internaţionale a Bibliotecilor Şcolare(Projects for International School Library Month), Bookmark Project cu semne de carte confectionate de elevi
Link:http://iasl-online.org/events/islm/2011g.htm#romania
joi, 1 martie 2012
MĂRŢIŞORUL
Martisorul este o sarbatoare
traditionala romaneasca veche de peste 8000 de ani si a fost sarbatorita inca
de pe vremea getilor. Martisorul celebreaza sosirea primaverii si renasterea
naturii. De martisor fetele si femeile trebuie sa poarte fire lana rosie si
albe, pentru sanatate, noroc si un an nou bun.
In vechiul calendar al romanilor, in ziua de 1 martie se
sarbatorea Matronalia,
ziua lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al
agriculturii. La noi insa, martisorul reprezinta
simbolul primaverii si al revenirii la viata, este un simbol care aduce
credinta, optimism si veselie. In folclorul romanesc, exista mai multe legende
despre martisor si aparitia lui in randul sarbatorilor.
Lupta dintre bine si rau
Se spune ca pe vremuri,
soarele lua chipul unui fecior chipes si cobora in sat, la hora. Zmeul l-a
pandit si in cele din urma l-a rapit si l-a inchis intr-o temnita. Dupa ce
zmeul a furat soarele, lumea a devenit trista, fara rasete si veselie. Intr-una
din zile, un tanar se hotaraste sa salveze soarele si sa il infranga pe zmeu.
Toata omenirea l-a
incurajat pe tanar si i-a dat o parte din puterea sa. Drumul flacaului pana la
palatul zmeului a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. Dupa ce l-a
gasit pe zmeu au inceput sa se lupte. Si s-au luptat zile si saptamani intregi
pana ce flacaul l-a omorat pe zmeu si a eliberat soarele care s-a ridicat pe
cer si a bucurat intreaga omenire.
Odata cu revenirea
soarelui pe cer, natura a reinviat, insa tanarul curajos nu a mai apucat sa
prinda primavara. Sangele sau s-a scurg
in zapada imaculata, in care rasareau ghiocei. De atunci exista traditia ca
tinerii flacai sa impleteasca doua fire, unul alb si unul rosu si sa le ofere
ofere fetelor pe care le iubesc.
Rosul simbolizeaza astfel
dragoste si aminteste de sangele voinicului care a salvata soarele, iar albul reprezinta sanatatea
si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
miercuri, 29 februarie 2012
Cadou biografia lui Steve Jobs la orice comandă de peste 1500 de lei”.
Marele magazin eMAG a lansat o campanie prin care face cadou biografia lui Steve Jobs la orice comandă de peste 1500 de lei.
Cu
prilejul lansării în premieră exclusivă a ediţiei în limba română a
biografiei oficiale a lui Steve Jobs, oferim bloggerilor posibilitatea
de a câştiga prin intermediul eMAG ProfitShare una dintre cele 100 de exemplare puse la bătaie ca premii.
Ce ai de făcut?
E foarte simplu:
- Scrie pe blogul tău personal un post în care să anunţi campania eMAG „Cadou biografia lui Steve Jobs la orice comandă de peste 1500 de lei”.
- Postul despre campania eMAG va conţine un link de tip ProfitShare către paginahttp://www.emag.ro/steve_jobs pentru a îi redirecţiona pe cei interesaţi în locul de unde pot afla mai multe despre această ofertă. Tu vei câştiga comisioane pentru toate comenzile finalizate de către ei, indiferent de categoria de produse.
- Dupa ce te-ai asigurat că îndeplineşti cele două condiţii de mai sus, înscrie-te în concurs postând în comentariile acestui articol un link către articolul scris de tine. În cazul în care eşti unul dintre fericiţii câştigători, te vom contacta la adresa de e-mail folosită.
Pentru
a te înscrie în concurs, e necesar ca blogul tău să aibă cel puţin 3
luni vechime şi cel puţin 30 de articole publicate până la data de
27.02.2012.
Primii 100 de bloggeri, în ordine cronologică a comentariilor valide postate, care îndeplinesc prevederile Regulamentului, câştigă garantat unul dintre cele 100 de exemplare.
Mult succes! :)
Linkul pe care puteti intra direct este asta: eMAG Steve Jobs
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





